SUA, unde se duc cele mai multe din exporturile europene, se îndreaptă spre recesiune, poate și spre o criză a creditului și unii nu exclud nici un accident cu o criză financiară. Iar când America strănută, lumea toată face gripă

În primul trimestru, când furtuna ban­cară era abia la început, consuma­torii americani au fost cei care au ținut eco­nomia SUA, cea mai mare din lume, pe linia de plutire. Companiile au sim­țit presiunea dobânzilor în creștere și au tăiat din investiții. Însă consumatorul ame­rican dă a­cum semne evidente că a obosit, iar între timp furtuna bancară a căpătat aspecte de criză.

Accesul la credit se va îngreuna, dobânzile mari ale Rezervei Federale își vor continua efectul lent de erodare a creșterii economice și astfel economia stârnește temeri că va intra în recesiune. Dacă înainte cea mai mare frică era că evoluția economică slabă  se va suprapune unei inflații ridicate și persistente – stagflație -, acum, cu trei bănci mari prăbușite și cu in­ves­titorii și deponenții cuprinși de panică, devine posibil scenariul în care peste recesiune se va suprapune o criză bancară.

Cum va simți Europa aceste pro­ble­me? În primul rând co­lapsul Credit Suisse arată cât de contagioasă poate fi panica. Apoi, SUA sunt principala destinație a expor­tu­rilor Uni­u­nii Europene. Dacă econo­mia americană pa­­ra­li­zează sub efectul rece­siunii sau al tur­bulen­țelor fi­nanciare, și econo­miile eu­ro­pe­ne vor avea de su­ferit. De aceea se spune că a­tunci când SUA stră­nută, lu­mea toată face gripă. Un efect imediat pozitiv pentru mulți este că petrolul se ieftinește.

Că în SUA consumul înceti­nește o arată scăderea accentuată din ultimele luni a cererii pentru ben­zină, lichidul vital al economiei industria­le. Este un efect al răcirii pieței trans­portului de marfă, scrie Financial Times. De asemenea, tot mai mulți indicatori semnalizea­ză că și șoferii își vor re­du­ce cheltuielile cu carburan­ții. Acestea în­seam­nă că de­celerarea eco­nomiei SUA se va transfor­ma în contracție.

„Dacă ai privi doar aceste date, fără a avea în față imagi­nea de an­samblu a econo­miei, ai vedea un fel de rece­siune indus­tria­lă“, spune Tom Kloza, analist la Oil Price Infor­mation Service. Transportul de mărfuri este încă de pe acum în recesiune. Șeful gigan­tului de logistică UPS Carol Tome apreciază că ten­dința va continua, un argu­ment în acest sens fiind încetinirea retailului. Analiștii de la ING cred că teama de stagflație este exage­ra­tă, dar văd crescând probabilita­tea ca econo­mia să intre în recesiune în con­dițiile în care costurile mai mari ale creditării și restrângerea disponi­bilității creditului, rezul­tatul dobânzi­lor mari, vor apăsa mai greu pe afaceri și consum în al doilea semestru.

Sunt posibilități luate în calcul de Fed când s-a aruncat în războiul cu inflația. Creșterile de dobânzi descurajează consumul și frânează economia, dar și inflația. Însă o criză bancară ar face ca efectele nedorite să se accentueze. Din martie și până acum au picat trei bănci regionale mari și încă două au din nou pro­bleme pe bursele de acțiuni, trezind îngrijorări că SUA se îndreaptă spre o catastrofă finan­ciară, una asemănătoare crizei din 2007-2008, notează The New York Times. De trei ori în acest an investitori și clienți ai băncilor pa­ni­cați s-au grăbit să-și retragă banii, iar guvernul a luat măsuri drastice pentru a preveni răspân­direa panicii și prăbușirea sistemului financiar.

Nimeni nu poate ști dacă furtuna se oprește aici. O criză nu este imposibilă. Istoria este plină de exemple de lideri politici și din afaceri care au crezut că au oprit un dezastru doar pentru a afla mai târziu că au subestimat problema. Spre exemplu, Western Alliance, una din băncile afectate de panică în martie, era recomandată pentru investiții în aprilie, când depozitele pă­reau să revină, doar pentru a fi din nou aruncată în tornada de pe burse zilele acestea. Așa a fost și în criza din 2007-2008, cauza unei recesiuni mondiale. Unii analiști se tem că există bănci cu probleme nedescoperite.

Iar creșterile de dobânzi, devenite otrăvitoare pentru bănci, abia acum încep să-și facă efectul în economie. O criză financiară poate paraliza cheltuielile gospodăriilor și companiilor, distrugând locuri de muncă și erodând salarii. Poate, de asemenea, afecta investițiile oamenilor, inclusiv pe cele în pensii și economii. Situația se poate înrăutăți, avertizează NYT. Colapsul a trei bănci poate fi abia începutul. Pe măsură ce creșterile de dobânzi își fac efectul, pot să apară probleme în alte părți ale sistemului financiar. Indiferent de scenariul care se va adeveri, cele trei falimente bancare mari de până acum pot acționa și ele ca o frână pentru economie. Alte bănci și alți investitori se pot lăsa pradă fricii că vor pierde tot și pot acționa cu mai multă prudență. Această prudență se poate traduce prin mai puțini bani pentru finanțarea afacerilor și consumului, ceea ce înseamnă mai puțină activitate economică și creștere mai slabă. Analiștii de la BNY Mellon Investment Management au calculat că probabilitatea ca SUA să fie lovite de o criză a creditului este de 50%. Probabilitatea unei aterizări line a economiei, speranța Fed, este de doar 20%. Jamie Dimon, șeful JPMorgan, gigant bancar care se mărește pe măsură ce furtuna bancară crește în intensitate, spune că falimentele bancare de până acum nu cresc riscul de recesiune.