Studiu Revolut: Românii și britanici sunt cei mai preocupați de economisire în 2023; doar 1% dintre români spun că vor să ia un credit ipotecar în acest an, sub media europeană de 3%

Europenii adoptă în 2023 un comportament financiar prudent, fiind sunt preocupați să își protejeze bunurile și proprietățile imobiliare, sănătatea sau chiar viața, mai degrabă decât să investească în noi instrumente financiare sau să își crească nivelul de îndatorare prin împrumuturi și credite, arată un sondaj realizat de Revolut și Dynata în rândul a 8.032 de respondenți din opt țări europene, din care 1.000 de români

Puțin peste un sfert din europeni (27%) intenționează să economisească, iar britanicii și românii sunt cei mai interesați să pună bani deoparte (36%), urmați de francezi (35%).

În România, și bărbații și femeile manifestă un interes ridicat pentru economisire, depozitele de economii fiind pe primul loc în opțiunile lor privind instrumentele financiare luate în calcul în 2023, cu 35% dintre respondenți, în rândul femeilor, respectiv 36% dintre bărbați.

În ceea ce privește topul pe regiuni al românilor orientați spre economisire, pe primul loc se află sud-estul țării (42%), urmat de București-Ilfov (39%) și sud-vestul țării, inclusiv Oltenia (38%).

În schimb, apetitul pentru credite ipotecare s-a redus considerabil, doar 3% dintre intervievați fiind interesați de obținerea unui astfel de produs, cu cea mai scăzută intenție de cumpărare în Franța (0,6%) sau România (1%) și cea mai ridicată în Lituania sau Spania (5,4%).

Segmentul de vârstă 25-34 este cel mai dispus să ia un credit în 2023, cu o medie de 5,1% la nivel european, aceeași categorie care înregistrează un procent superior mediei pieței și în România (1,50% față de 1%). Potrivit sondajului, acest interes scăzut este întreținut atât de regimul proprietății, cât și de costul finanțării achiziției de locuințe. România este țara europeană cu cei mai mulți proprietari de locuințe (95%, în 2021, conform Eurostat), în timp ce Germania are cea mai scăzută rată de proprietari (49,5% față de 50,5% chiriași), media europeană fiind de 70% proprietari vs. 30% chiriași.

În același timp, europenii sunt mult mai preocupați în 2023 de protejarea averii prezente decât de sporirea acesteia prin investiții cu risc ridicat sau de satisfacerea unor nevoi. De asemenea, 18% dintre respondenții europeni iau în calcul să țină mai degrabă banii în numerar, la îndemână, decât să îi plaseze în diverse instrumente financiar-bancare.

Patru din zece europeni intenționează să achiziționeze asigurări de casă și mașină în noul an. Asigurările de locuințe (18%) alături de asigurările auto (22%) sunt pe locurile doi, respectiv trei, în lista produselor financiare pentru care consumatorii se pregătesc să aloce fonduri, în 2023. În ceea ce privește finanțarea unor nevoi imediate, cardul de credit este, în continuare, cel mai atractiv produs pentru europeni (cu 13% dintre respondenți). Acest produs se bucură de o mare popularitate printre italieni (19%) și britanici (18%) și este preferat de Generația Z (17%, al treilea produs financiar ca intenție de cumpărare în 2023, după conturile de economisire – 33% și criptomonede 22%).

În România, femeile sunt mai degrabă adeptele unui comportament precaut și axat pe prevenție (17% optează pentru asigurările de casă și 16% pentru asigurările auto), în timp ce bărbații sunt mai atrași de risc.

Asigurările auto (26%) și cardurile de credit (19%) sunt devansate de criptomonede (27%) în topul instrumentelor financiare avute în vedere de bărbații români, în 2023, potrivit Revolut.

Românii, cu 21%, sunt europenii cu cea mai favorabilă atitudine față de criptomonede, în 2023, urmați de polonezi și italieni (11%). 

O altă caracteristică a pieței locale este orientarea tot mai accentuată spre instrumente financiare fără cash, media la nivel național privind intenția de a deține numerar fiind inferioară celei europene – 13% dintre respondenți români iau în calcul să țină banii la saltea, față de 18% la nivel european.

Cel mai mare procent al răspunsurilor favorabile acestui comportament se înregistrează în Germania (26%), iar cel mai mic în Regatul Unit (11%).

La nivel european, femeile preferă economiile în cash mai mult ca bărbații (19% față de 17%), iar opțiunea „banilor ținuți la saltea” este, cum era previzibil, influențată de vârstă – procentul crește de la 15,6% (18-24 de ani) la aproape 20% (peste 45 de ani).

În România, diferența dintre cele două genuri în această privință este și mai mare (16% la femei față de 10% la bărbați), dar mediile sunt inferioare celor înregistrate în rândul consumatorilor europeni, pentru fiecare gen.

”Surprinzătoare este inversarea preferinței pentru numerar la segmentele de vârstă, unde, contrar trendului european, cei mai tineri (18-24 de ani) preferă să țină banii la saltea într-o proporție mai mare (18%) decât cei peste 55 de ani (11%). O explicație posibilă este aceea că segmentele mai mature de populație sunt mai preocupate de economisire și mai familiarizate cu produsele financiar-bancare sau cu instrumentele de investiții”, se mai arată în comunicat.

La nivel regional, românii din vestul țării sunt mai degrabă susținătorii banilor pe card sau la bancă, doar 8% indicând banii la saltea drept una dintre variantele de a-și gestiona fondurile în 2023. La polul opus se află, cu 14%, respondenții din nord-estul țării și Muntenia.