STUDIU: Peste 50 de case și terenuri abandonate din București ar putea deveni spații culturale

Fie că este vorba de case vechi, abandonate, de foste fabrici dezafectate, de terenuri virane, la periferia orașului București se află multe astfel de locuri care pot fi transformate în adevărate noduri culturale, a fost concluzia întâlnirii de marți a numeroși profesori și studenți de la Facultatea de Urbanism, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

În total, au fost identificate peste 400 de spații, cu origini diferite, de la clădiri rezidențiale până la foste facilități sanitare și de alimentație publică, din perioada comunistă, zone industriale, care în prezent sunt fie abandonate, fie folosite parțial și care ar putea fi reconvertite.

Timp de o lună și jumătate, echipa Facultății de Urbanism a studiat clădirile din București, pornind de la identificarea spațiilor abandonate care se pretează la reconversia în spații culturale și de “loisir”, dar și orientarea către cartiere, unde spațiile culturale sunt puține sau inexistente. De asemenea, au fost studiate clădirile care au fost deja activate, parțial, în scopuri culturale.

În București, există deja mai multe spații care au fost regândite ca noduri culturale, unde se desfășoară activități artistice, în general, inițiate de diverse asociații sau organizații neguvernamentale. Astfel de spații sunt, de cele mai multe ori, foste case sau conace și se află în zona centrală – precum Dianei 4, Carol 53, Interfon 77 și Artskul -, unde activitățile preponderente sunt evenimentele muzicale, lansări de carte, piese de teatru, vernisaje, cursuri și workshop-uri.

Referitor la fostele hale și fabrici, care sunt folosite în prezent, printre activitățile cel mai des întâlnite se numără petrecerile și concertele. Unele spații s-au transformat în cluburi – Fabrica de ciorapi, devenită club Fabrica și B52, fostul restaurant Berlin, devenit club Control -, dar și în centre de creație, ca fabrica Industria Bumbacului, devenită Nod Makerspace, și fabrica Flaros, devenită Working Art Space and Production. În cazul vechilor cinematografe, în proporție de peste 50%, actuala destinație este de club.

“În raport cu spațiile potențiale sau pretabile de a fi utilizate pentru cultură, ponderea spațiilor care deja sunt folosite este foarte mică. În total, sunt circa 50 de spații care sunt deja folosite, în raport cu cele 400 de spații pe care noi le-am găsit în primă fază”, a spus Andreea Popa, lector și coordonator al studiului.

În cadrul studiului, au fost identificate mai multe tipuri de clădiri care ar putea fi transformate în mod asemănător: clădiri de interes public nefolosite (cinematografe, teatre de vară, restaurante abandonate), foste unități sanitare și de învățământ din perioada comunistă (spitalul Caritas), spații industriale (fosta fabrică de cărămidă, uzina electrică Filaret), clădiri neterminate (Casa Radio) și spații virane rezultate în urma demolărilor și neamenajării.

Un număr de 56 dintre aceste spații cu potențial au fost studiate în detaliu și vor face obiectul unor studii de fezabilitate, care să arate în ce măsură pot fi redefinite ca spații culturale, mai ales că, dintre clădirile și spațiile identificate, aproximativ două treimi sunt în cartiere.

“Cred că putem împreună să integrăm arta de tip neconvențional într-un spațiu care nu ar trebui să mai fie tipic. De asemenea, domeniul privat poate contribui la ceea ce înseamnă o Capitală culturală europeană”, a declarat Cerasella Crăciun, conferențiar și prodecan al Facultății de Urbanism din cadrul UAUIM.

“Independent de candidatura orașului la titlul de Capitală europeană a culturii, pentru care depunem dosarul în octombrie, ArCuB are o viziune pe termen lung. Acest studiu este numai unul dintr-o serie de proiecte deja comisionate. Vom avea săptămâna aceasta și rezultatele unui studiu despre consumul cultural. Credem că este important să avem cunoștință despre ceea ce ne înconjoară și să găsim soluții pentru aceste spații”, a spus Raluca Ciută, manager de proiecte culturale la ArCuB și membru în echipa de coordonare a proiectului București 2021.

Ministerul Culturii a lansat în decembrie 2014 un apel adresat orașelor din România care doresc să candideze la titlul de Capitală europeană a culturii pentru anul 2021. La acest titlu candidează, pe lângă București, orașele Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Craiova, Arad, Sfântu Gheorghe, Oradea, Alba Iulia, Brăila și Brașov.

Programul “Capitală culturală europeană” a fost inițiat de Consiliul de Miniștri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei și de a celebra contribuția orașelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de orașe au deținut acest titlu. În 2007, orașul Sibiu a deținut acest titlu, alături de Luxemburg.

Panourile cu cele 56 de spații abandonate care ar putea fi transformate în centre culturale sunt expuse la Hanul Gabroveni, până la sfârșitul săptămânii.