STUDIU: Omul de Neanderthal în Europa - Un declin progresiv, încheiat în urmă cu 40.000 de ani

O echipă internațională de cercetători, coordonată de Thomas Higham de la Universitatea Oxford din Marea Britanie, a analizat aproape 200 de eșantioane de oase, cărbune și cochilii provenind din 40 de situri arheologice majore din Europa, începând din Spania și până în Rusia.

Grație noilor tehnici de datare, care au un grad mai înalt de precizie, cercetătorii au ajuns la concluzia că neanderthalienii și instrumentele din piatră șlefuită care le-au fost asociate au dispărut de pe suprafața Europei în urmă cu 41.000-39.000 de ani, abandonând astfel continentul în fața omului modern, Homo sapiens.

Această dată este mult mai veche în comparație cu rezultatele altor studii recente, care fixau dispariția completă a omului de Neanderthal în jurul anului 30.000 î.e.n., reaprinzând astfel o dezbatare care rămâne extrem de aprinsă între specialiști.

“Precedentele datări cu radiocarbon (variante radioactive ale carbonului, precum carbon 14, n.r.) au subestimat adeseori vârsta eșantioanelor asociate neanderthalienilor, pentru că materia organică era contaminată cu particule moderne“, a declarat Thomas Higham într-un comunicat.

“Am utilizat tehnici de ultra-filtrare, care purifică colagenul extras din os, pentru a evita o astfel de contaminare. Acest fapt înseamnă că putem să spunem, cu un grad mai mare de acuratețe, că am rezolvat în sfârșit cronologia dispariției verișorului nostru apropiat, omul de Neanderthal. Chiar dacă ei nu au dispărut complet, deoarece noi purtăm unele dintre genele lor în noi în prezent”, a subliniat el.

Analizele genetice recente estimează într-adevăr că ADN-ul tuturor oamenilor moderni, cu excepția celor de origine africană, conține în medie între 1,5% și 2% gene moștenite de la omul de Neanderthal, ce provin din urma probabilelor încrucișări dintre cele două specii.

Noua datare confirmă faptul că ambele specii au trăit în Europa simultan vreme de 2.600-5.400 de ani, iar experții consideră că acest interval de timp a fost “suficient de amplu” pentru existența unor raporturi umane și sexuale între omul de Neanderthal și Homo sapiens. În funcție de regiune, această coabitare ar fi putut dura între 500 și 1.000 de ani, adică între 25 și 250 de generații.

În schimb, este imposibil de știut dacă încrucișările dintre Homo sapiens și neanderthalieni s-au produs în Europa sau mai la est, în Siberia sau în Asia centrală și nici dacă este vorba de un eveniment unic sau repetitiv.

Deci, omul modern nu l-a eliminat dintr-o dată în Europa pe “bătrânul” om de Neanderthal, care domina încă acest continent în urmă cu 45.000 de ani. Tabloul acestei evoluții este unul complex și subtil, “fiind un mozaic biologic și cultural care a durat mai multe mii de ani”, au concluzionat autorii studiului, publicat în revista Nature.