STUDIU: Economia subterană, în scădere

Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce privește ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croația, Estonia și Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%.
Economia subterană din România a înregistrat o evoluție mixtă în termeni absoluți începând cu 2008, în pofida tendinței evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”.

Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  și la o creștere bruscă a șomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2013, economia subterană să crească ușor în termeni absoluți ca urmare a măsurilor de austeritate și a menținerii percepției publice potrivit căreia corupția nu este pedepsită. Creșterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăților electronice. 

PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, se apreciază în raportul Visa Europe.

“Sistemele de plăți electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. în prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacții electronice (transferuri bancare, operațiuni de direct debit și pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacții electronice pe an. Reducerea circulației numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane.

Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităților publice, băncilor și sistemelor de plăți, îndreptate către creșterea gradului de bancarizare, extinderea rețelei de acceptare și crearea unor stimulente pentru susținerea creșterii utilizării cardurilor”, spune Cătălin Crețu, Director General România, Visa Europe.

Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor și stimulării redresării economice. În 2013 se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

Raportul Economia subterană în Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plăți electronice pentru combaterea economiei subterane analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveția, Austria, Olanda și Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croația, Lituania și Estonia. Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelație strânsă între economia subterană și ciclul economiei, această temă fiind abordată și în studiul din 2013.

Sunt evidențiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalități inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe și impozite sau reduceri de beneficii.
“În perioadele de declin economic, din cauza șomajului în creștere, veniturilor mai reduse și temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activități care țin de economia subterană.

Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plățile în numerar, fiind favorizat de munca la negru și de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluționarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plățile electronice evidențiindu-se pentru eficiența în combaterea economiei subterane. De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor și impozitelor locale cu cardul, la POS și online, ceea ce a condus la creșterea plăților de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali.

O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăților electronice. Raportul estimează că utilizarea direcționată a plăților electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanță a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

Experiența internațională sugerează că există o corelație clară între amploarea economiei subterane și numărul de tranzacții electronice realizate. De exemplu, în statele unde plățile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu țări precum Bulgaria, unde tranzacțiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcții, retail, producție, turism și transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparență și limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării.