STUDIU DE CAZ: De ce alege Blue Air să zboare împotriva curentului

CONTEXTUL: În condițiile în care operatorii low-cost vor să atragă venituri suplimentare din serviciile oferite, compania aeriană Wizz Air a decis în toamna anului trecut taxarea bagajelor de mână tradiționale (troller de mici dimensiuni) cu cel puțin zece euro pentru fiecare zbor. De asemenea, rutele pe care operează Wizz Air sunt, în majoritatea cazurilor, aeroporturi secundare.

DECIZIA: În replică, concurentul Blue Air anunța că mărește capacitatea bagajelor permise la bordul avionului de la șapte la zece kilograme și le menține în continuare gratuit. Totodată, Blue Air anunța că pentru destinații precum Dublin, Veneția, Bruxelles sau Roma menține operarea pe aeroporturi principale, iar pasagerii își pot obține gratuit locul în avion odată cu formalitățile de check-in.

EFECTELE: Numărul de pasageri transportați de Blue Air a rămas constant în 2012, comparativ cu anul precedent, însă oficialii companiei se așteaptă ca efectele deciziei să se vadă în anul în curs, ca urmare a atenției tot mai mari a pasagerului la prețul biletului și la serviciile oferite gratuit.

TAXELE ADIȚIONALE PE CARE LE PERCEP COMPANIILE LOW-COST, dincolo de prețul efectiv al biletului de avion, fac parte din modelul de business pe care îl practică acestea. Liniile aeriene low-cost cele mai performante la acest capitol reușesc să genereze și 20-30% din venituri din astfel de servicii în timp ce în cazul liniilor aeriene tradiționale, care au un model de afacere diferit, această cifră este în jur de 3% în medie. Piața aviației low-cost din România este împărțită de doi mari jucători: Wizz Air, compania cu sediul la Budapesta deținută de fonduri de investiții de peste Ocean, și Blue Air, operatorul român controlat de omul de afaceri Nelu Iordache prin firma Romstrade, cunoscută pentru contractele de construcție și întreținere de drumuri. Cele două companii au transportat în 2012 circa 4,3 milioane de pasageri pe piața din România (2,8 milioane pentru Wizz Air și 1,5 milioane pentru Blue Air), de unde mai operează și Ryanair cu zboruri sporadice de la Constanța și Târgu-Mureș. Flota Wizz Air este una dintre cele mai noi din Europa și este semnificativ mai tânără față de cea a Blue Air.

Poziționarea companiei Blue Air pe piața low-cost din România are însă anumite parcularități, menite să o diferențieze de concurentul principal Wizz Air. Alocarea pentru fiecare pasager a unui loc în aeronavă este, în viziunea oficialilor Blue Air, unul dintre principalele aspecte la care privește pasagerul. În cazul îmbarcării, pasagerii nu mai caută să ocupe cât mai repede un loc în aeronavă pentru a putea sta unul lângă celălalt, cum se întâmplă în cazul zborurilor Wizz Air. Apoi, după cum spune Adrian Ionașcu, directorul general adjunct al Blue Air, compania a ales să opereze unele zboruri de pe aeroporturi principale pentru a putea “ușura accesul pasagerilor la destinație și a se diferenția”. Este cazul unor orașe precum Bruxelles (Wizz Air operează de la Charleroi), Veneția (Wizz Air operează de la Treviso), Roma sau Dublin. Odată cu decizia companiei Wizz Air de a taxa bagajul de mână de dimensiuni tradiționale cu zece euro începând cu toamna anului trecut, Blue Air anunța că păstrează gratuit bagajul de mână și, mai mult, mărește greutatea permisă la bord de la șapte la zece kilograme. Blue Air oferă și posibilitatea transportării contra cost a patru bagaje de cală de câte 32 de kilograme fiecare, măsură neîntâlnită la alte companii.

Supremația celor două companii se împarte în România pe regiuni. Dacă Wizz Air deține controlul în Ardeal și Banat, iar lupta pentru București se dă de la egal la egal, dat fiind că din capitală operează și companii de linie, Blue Air acoperă Moldova prin aeroportul de la Bacău, loc unde concurentul principal nu operează, deși milioane de români din acea regiune muncesc în Spania și Italia, destinații de importanță majoră pentru companiile low-cost. Wizz Air încă analizează intrarea pe piața din estul țării, după cum spune Daniel de Carvalho, responsabilul de comunicare.

“Cifric, numărul nostru de pasageri a rămas constant de la an la an și e dificil de spus dacă felul în care încercăm să ne diferențiem va atrage mai mulți pasageri, dar cert e că în astfel de vremuri pasagerul se uită, dincolo de prețul pentru biletul plătit, la fiecare leu pe care îl cheltuiește în plus pe durata călătoriei”, spune Adrian Ionașcu, director în cadrul companiei Blue Air.