Studenți români la vânătoare de diplome străine

Trendul studiilor în străinătate era unul bine conturat înainte de apariția pandemiei. Restricțiile impuse în ultimii doi ani au adus însă schimbări fără precedent în modul de desfășurare a cursurilor. A afectat criza sanitară dorința românilor de a se forma în cadrul facultăților de peste granițe? Răspunsul îl au consultanții educaționali.

Cel puțin în România, pandemia a avut un efect pozitiv asupra plecatului la studii în străinătate. În cadrul Edmundo, numărul studenților pe care i-am ajutat să aplice la studii în afara granițelor a crescut”, susține Adina Cristescu, manager echipă consilieri Edmundo, un programul de consiliere și asistență pentru admiterea la instituții din străinătate, lansat de Educativa. Potrivit ei, această creștere se datorează și faptului că în 2020 multe universități au permis începerea semestrului de toamnă online, de acasă, dând astfel posibilitatea unui număr destul de mare de studenți să rămână în România, dar să învețe online la o universitate din străinătate.

Trendul pozitiv e confirmat și de Ana Maria Papp, business development manager al consultantului educațional pentru studii în străinătate și pentru programele Work and Travel în SUA IntegralEdu, prezent în piața locală din 2008, cu birouri în București, Constanța, Craiova, Galați, Timișoara și Iași. „Față de anii anteriori, nu observăm diferențe majore în ceea ce privește dorința de a merge la studii în străinătate. Doar că procesul de decizie solicită un timp mai îndelungat, întrucât apar întrebări noi de tipul: «Voi învața online sau fizic?», «Oare viața de student va fi aceeași?»”, afirmă ea.

Ana Maria Papp, business development manager, IntegralEdu: Față de anii anteriori, nu observăm diferențe majore în ceea ce privește dorința de a merge la studii în străinătate. Doar că procesul de decizie solicită un timp mai îndelungat, întrucât apar întrebări noi de tipul: «Voi învața online sau fizic?», «Oare viața de student va fi aceeași?».

Remarcă, totodată, că pe studenți nu i-a dat înapoi nici necesitatea desfășurării cursurilor într-o variantă mixtă, un studiu realizat de University World News, pe care Ana Maria Papp îl citează, indicând faptul că 79% dintre viitorii studenți au ales să aibă experiența de studiu în străinătate în formă fizică, studiind în campus, în pofida faptului că această variantă poate fi una hibridă. „Același trend îl regăsim în rândul tinerilor cu care ne întâlnim zilnic: vor să experimenteze viața de student internațional cu tot ce are ea de oferit, în țara de destinație aleasă. În septembrie 2021 am înregistrat creșteri ale numărului de studenți înregistrați în universitățile din străinătate, comparat cu septembrie 2020.” La începutul acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, IntegralEdu a înregistrat o evoluție de 20% a aplicațiilor, destinația cu cea mai importantă creștere (50% – pentru studiile de licență) fiind SUA.

Impactul Brexitului, mai mare decât al pandemiei. O creștere – de circa 20% – a numărului de studenți care au plecat la studii prin intermediul programului a fost înregistrată și de Edmundo, evoluția fiind similară atât la nivelul anului 2020, cât și 2021. Totuși, „anul acesta ne așteptăm la o scădere de aproximativ 20% din cauza Brexitului și efectului său. Înainte de 2022, toți studenții europeni puteau opta pentru un împrumut guvernamental din partea Marii Britanii pentru acoperirea taxelor de școlarizare. De anul acesta, acest împrumut nu mai este valabil, iar studenții români care vor să studieze în UK vor plăti sume între 13.000 și 20.000 de lire pentru un an de studiu. Evident, nu mulți români își permit să plătească această sumă și deci mulți s-au reorientat să studieze în România”, subliniază Adina Cristescu.

Adina Cristescu, manager echipă consilieri, Edmundo: În România, pandemia a avut un efect pozitiv asupra plecatului la studii în străinătate. În cadrul Edmundo, numărul studenților pe care i-am ajutat să aplice la studii în afara granițelor a crescut.

Prin urmare, dacă anterior crizei sanitare cele mai populare destinații printre cei care plecau la cursuri în afara țării, cu ajutorul Edmundo, erau Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Suedia și Belgia, de anul acesta s-a schimbat clasamentul, „nu din cauza pandemiei, ci din cauza Brexitului și a faptului că în Danemarca, din cauza unor decizii politice, multe programe în limba engleză s-au închis”. Așadar, preferințele studenților români care aplică prin Edmundo se împart în momentul de față între Olanda, Suedia, Belgia, Marea Britanie și Finlanda.

Și în cazul IntegralEdu, înainte de pandemie Marea Britanie ocupa primul loc în clasamentul celor mai dorite destinații de studiu, fiind acum devansată de țări precum Olanda, Franța, Spania, Italia, Germania și Statele Unite. Chiar și așa, „pentru învățământul liceal, considerând solicitările pe care le primește IntegralEdu, Marea Britanie rămâne principala destinație de studiu, fiind urmată de Elveția, Germania, Austria și Spania. Observăm o creștere a interesului familiilor și pentru liceele din SUA și Canada, dar și pentru alte destinații care oferă programe educaționale în special cu predare în limba engleză.” Dorința de a călători, de a ieși din pandemie, influențează decizia copiilor de a alege o universitate în străinătate, având și sprijinul părinților în această direcție, adaugă Ana Maria Papp.

Potrivit ei, și în acest an se păstrează aceeși proporție de interes pentru programele de licență și masterat, 70% dintre cei care aplică prin IntegralEdu înscriindu-se la un program de licență, în timp ce 30% aleg programe de masterat/certificat/MBA. „În momentul de față am început să lucrăm cu tineri care încep studiile la universitate anul viitor (septembrie 2023), fiind în prezent în clasa a 11-a. Familiile ne contactează acum mult mai devreme pentru a începe pregătirea dosarului de admitere sau pentru a se informa referitor la ce acțiuni sunt necesare întocmirii dosarului. Aceștia doresc să maximizeze timpul în mod eficient, pentru a avea un dosar bine întocmit.” Mulți, adaugă ea, sunt deja documentați în ceea ce privește domeniul sau universitatea. Reprezentanta IntegralEdu spune că și în ceea ce privește interesul pentru învățământul liceal în străinătate se menține trendul ascendent înregistrat în ultimii doi ani. „De asemenea, observăm o scădere a vârstei de la care elevii, având sprijinul familiei, decid continuarea studiilor în școlile cu internat (boarding schools) din afara țării.” Procentajul e ușor diferit la Edmundo, unde 80% dintre cei care aplică la o facultate prin acest program merg la studii de licență, iar 20%, la master.

Potrivit Adinei Cristescu, problema cea mai mare pe care reprezentanții Edmundo au identificat-o printre studenți odată cu începerea pandemiei a fost pierderea veniturilor din anumite joburi, iar în unele cazuri, imposibilitatea de a se întoarce în țară. Legat de modul de desfășurare a orelor, Ana Maria Papp spune că pe durata pandemiei multe țări au impus de la bun început o modalitate hibridă de desfășurare a cursurilor, atât fizice (cu o limitare a numărului de studenți participanți), cât și online, respectând normele în vigoare impuse de fiecare țară, prin distanțare fizică.„S-au luat în considerare și aplicat toate condițiile de igienizare a spațiilor de studiu, prin limitarea accesului la acestea, prezența în campus făcându-se în baza certificatului verde.” Ea spune că principalele provocări prin care tinerii români au trecut au fost restricțiile în a experimenta viața de student prin socializarea cu alți colegi, dar și limitarea acestor interacțiuni, care într-o perioadă pandemică a fost resimțită mai pregnant.

„Și în cazul învățământului liceal, au fost respectate reglementările sanitare impuse la nivel guvernamental. În general, perioadele de studiu online au fost limitate, fiind preferată varianta clasică față-în-față, a procesului educațional. Fiind vorba despre școli/licee cu internat, elevii au fost și continuă să fie testați periodic în campus, cazurile confirmate pozitiv fiind izolate în locație.” Reprezentanta IntegralEdu notează că majoritatea elevilor care aleg să-și continue studiile în licee din străinătate au ca obiectiv tranziția spre o universitate de prestigiu. „Liceele oferă atât pregătirea academică centrată pe nevoile educaționale ale elevului cât și posibilitatea acestuia de a participa în cadrul campusului la cât mai multe activități extracurriculare care să îi îmbogățească dosarul de aplicație la universitate. În același timp, elevul își îmbunătățește nivelul lingvistic și se familiarizează cu mediul de lucru internațional.” În rândul studenților, IntegralEdu nu are o statistică clară în ceea ce privește numărul absolvenților români care, după finalizarea studiilor, aleg să rămână acolo sau să se întoarcă în România. „Însă, în mod cert, putem spune că se întorc pentru a ne solicita ajutorul în depunerea candidaturilor pentru programele de master.”

Ce au străinii și noi nu. În aplicațiile făcute prin intermediul IntegralEdu, cele mai căutate domenii sunt: business, computer science and engineering, humanities (internațional relations/journalism/media and communication), game design, medicină. „Pentru alegerea instituției se iau în analiză mai mulți factori cum ar fi: amplasarea universității, poziția în clasamentele internaționale, nivelul taxei de școlarizare, oportunitățile de burse și ajutor financiar.” În ceea ce privește principalele criterii pentru care românii aleg alte țări pentru formarea universitară, Ana Maria Papp enumeră accesul la un program a cărei curriculă este adaptată pieței muncii curente, accesul la facilități și laboratoare de ultimă generație, posibilitatea de a face un internship pe perioada studiilor – „multe universități oferă acest program integrat în programa lor, experiența unei studenții într-un mediu mulțicultural, precum și accesul la joburi încă din perioada de studiu”.

Vorbind la rândul său de criteriile în funcție de care sunt alese universitățile din afara țării de către românii care apelează la consultanții Edmundo, Adina Cristescu e de părere că sunt multe de spus aici. „Voi enumera câteva: prestigiul universității, facilitățile de ultimă oră oferite, taxele de școlarizare, cât și costurile de trai din orașul respectiv, posibilitățile de angajare după absolvire, sprijinul constant pe care îl au din partea universității pe parcursul studiilor, salarii mai mari și nu numai.” Cele mai populare domenii printre aplicanți sunt similare cu cele alese de studenții care se orientează spre celălalt serviciu de consultanță: business, computer science, inginerie, psihologie și științe sociale. Deși spune că businessul pe care îl reprezintă nu măsoară acest lucru, „din ce vedem, destul de mulți dintre studenții Edmundo rămân în țara respectivă după absolvire”.

Dacă îi întrebăm pe absolvenții români ai unor facultăți din afară despre motivele care i-au determinat să aleagă drumul străinătății, acestea sunt multiple: „Factorul principal care mi-a influențat decizia de a pleca din România a fost experiența din liceu. Deși per total a fost una plăcută, am simțit că sunt mult prea multe materii pentru ce voiam eu să fac mai departe. Mi-a fost frică că se va întâmpla același lucru la facultate și, în același timp, am simțit că nu aș avea nici o oportunitate în România pentru ce îmi doream ca și carieră”, spune Andreea Coporan, absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității Coventry, Marea Britanie.

Andreea Coporan, absolventă a unei facultăți din Marea Britanie: Eu am avut examene practice la facultate, am avut procese și am experimentat rolul de avocat încă din primul an. În România nu am auzit pe nimeni care să urmeze Facultatea de Drept și să facă practica gratis sau să aibă parte de internshipuri fără să plătească un avocat/notar/jurist.

De loc din Cluj, a ales să studieze în Regatul Unit deoarece a simțit ca ar avea mult mai multe oportunități, atât pentru internshipuri, cât și pentru job, „plus că aici facultatea a fost foarte concentrată pe studiul legilor și practică.” În plus, faptul că nu a plătit practica ci, din contră, a fost plătită spune că a fost destul de motivant. În opinia Andreei, oportunități de studiu în România există, cu siguranță, și se pune o bază de valori și cunoștințe încă din clasele primare. „Sunt convinsă că avem facultăți bune, însă aspirând la Facultatea de Drept nu cred că m-ar fi ajutat mult facultatea din România” – nu pentru că nu ar fi bună, explică ea, ci vorbind de practică și oportunități de job din timpul studiilor și după terminarea lor. „Eu am avut examene practice la facultate, am avut procese și am experimentat rolul de avocat încă din primul an, lucru care m-a făcut să mă conving și mai tare că vreau să fac asta toată viața. În România nu am auzit pe nimeni care să facă Facultatea de Drept și să facă practica gratis sau să aibă parte de internshipuri fără sa plătească un avocat/notar/jurist.”

Alte lucruri care au convins-o că a făcut alegerea corectă au fost deschiderea oamenilor de acolo și faptul că birocrația este aproape inexistentă, totul făcându-se online: „fără ghișee la care stai o zi întreagă, fără oameni care se uită la tine urât”. Când a plecat, povestește că a luat din start decizia de a se stabili peste hotare, iar faptul că acolo a întâlnit oamenii deschiși și săritori a ajutat-o mult în hotătârea de a rămâne. „M-am obișnuit destul de ușor aici și îmi place viața pe care mi-am construit-o în Anglia în 4-5 ani.”

Un alt student român care a ales să se formeze în străinătate, dar să și rămână acolo, este Andrei Ionuț Săcăleanu, absolvent al Multimedia Design & Communication Ă Top-up Innovation and Entrepreneurship în cadrul Business Academy Aarhus din Danemarca, orașul universitar Aarhaus fiind „al doilea cel mai mare din țară și foarte friendly cu expații”, după cum îl descrie chiar el. A luat decizia de a pleca la studii peste granițe în urma unei conferințe – RIUF – la care a participat de două ori, și în cadrul căreia i-au atras atenția diferite facultăți din străinătate, întrezărind o oportunitate de luat în calcul. A făcut puțin research, analizând inițial o serie de instituții din Germania, Suedia, Franța, Marea Britanie, însă și-a dat seama că Danemarca oferea cele mai mai multe avantaje – atât financiare, cât și ca stil de viață pentru studenți. „Îmi oferea o viață destul de ușoară. Am ales întâi orașul, tot din motive financiare, orientându-mă spre Aarhaus deoarece în Copehnaga prețurile erau duble cam la orice.” Abia apoi a ales facultatea, decizia bazându-se pe faptul că aceasta îi oferea un program de interes, înglobând tot ce ținea de digital, video, foto și web design.

Andrei absolvit în urmă cu o lună, după doi ani de studii de bază, completate de un program de „top-up” de un an și jumătate. „Plănuiesc să rămân aici, pentru că Danemarca îmi oferă tot ce am nevoie. Nu am stresul zilei de mâine. În România, după absolvire, tot ai stresul zilei de mâine. Financiar, aici nu am nicio grijă – legată de la bani, mâncare, cazare.” Momentan lucrează part-time pentru o firmă la care s-a angajat în urmă cu trei ani, însă acum e în căutarea unui job cu normă întreagă.

Andrei Ionuț Săcăleanu, absolvent al unei facultăți daneze: Din trei semestre, unul l-am făcut online, și a fost destul de dezamăgitor. Nu din pricina studiilor – studiile au fost ok, profesorii au fost pregătiți, facultățile la fel. Problema a fost lipsa interacțiunii cu colegii, știind că te duci la facultate, îți cunoști colegii, lucrezi cu ei.

Despre provocările aduse de pandemie, spune că în ceea ce îl privește nu l-au afectat foarte tare, deși recunoaște că i-a lipsit interacțiunea cu colegii. „Programul de multimedia are doi ani, iar eu am mai făcut un an și jumătate în inovație și antreprenoriat. Acești doi ani m-au prins exact în programul de top-up.” Din trei semestre, unul l-a făcut online, și spune că a fost destul de dezamăgitor. „Nu din pricina studiilor – studiile au fost ok, profesorii au fost pregătiți, facultățile la fel. Problema a fost lipsa interacțiunii cu colegii, știind că te duci la facultate, îți cunoști colegii, lucrezi cu ei.” Nu a trecut nici prin burnout, deși povestește că a avut colegi care au fost afectați la nivel psihic. „Nici cu intrarea în România nu au fost probleme, Danemarca a și avut nivel mare de persoane vaccinate și, în general, a gestionat foarte bine pandemia, nu au fost prea multe provocări.” O problemă pe care o notează însă este cea amintită și de reprezentanta Edmundo – faptul că multe facultăți daneze au renunțat la programele de studii în limba engleză.

„Danemarca a închis anul trecut, dacă îmi amintesc bine, 70% din programele în limba engleză. Din toată facultatea mea au rămas doar două programe care împreună formează o licență, pe limba engleză.” Povestește însă că sunt cazuri mult mai rele – în Copenhaga, la KEA (Copenhagen School of Design and Technology) nu a mai rămas niciun program în limba engleză. „Au tăiat programele de la academii pentru că nu aveau un return – studenții veneau și, după terminarea studiilor, unii preferau să intre în șomaj în loc să se angajeze, iar alții aveau dificultăți în a se angaja, din cauza limbii daneze, a lipsei anumitor skilluri, a cerințelor prea mari pentru o poziție de Junior sau a reglementărilor din piața muncii. În opinia politicienilor, aceste programe nu contribuiau suficient la angajare.” Potrivit lui, programul de multimedia design a fost păstrat de cele mai multe academii, deoarece oferă mai multe oportunități de angajare, fiind destul de vast. În ceea ce privește minusurile facultăților din țară, Andrei menționează atitudinea profesorilor, la un loc cu șpăgile și examenele prea grele. „Cred că și în țară sunt oportunități, însă mie nu mi-a convenit atitudinea profesorilor.”

Deoarece e decis să se stabilească în Danemarca, consideră că nu îl va afecta în mod direct nici situația incertă adusă de războiul de la granița României, însă spune că îngrijorările pe care le are sunt legate de faptul că familia sa se află în nord-estul țării, el fiind originar din Iași. Recunoaște însă că nu se aștepta să prindă astfel de vremuri. „E de necrezut.”