Strategia în învățământ în 2014-2020: Reducerea abandonului școlar sub 10% și creșterea la 95% a copiilor înscriși în învățământul preșcolar de la patru ani

Proiectul supus dezbaterii publice de Ministerul Educației și Cercetării Științifice ia în considerare Strategia educației și formării profesionale Europa 2020, care conturează cadrul pentru cooperarea europeană în domeniu, stabilește obiective strategice pentru deceniul 2010-2020, incluzând formarea profesională inițială și formarea profesională continuă, pentru ca sistemele de formare profesională să devină mai atractive, relevante, orientate către carieră, inovative, accesibile și flexibile, adaptate necesităților pieței forței de muncă.

Potrivit țintelor strategice (benchmarks) pentru anul 2020, în medie, cel puțin 15% dintre adulți ar trebui să participe la programele de învățare de-a lungul vieții. Tot până atunci, ponderea elevilor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15%, iar proporția persoanelor de 30-34 de ani care au absolvit învățământul terțiar să fie de cel puțin 40%.

Strategia educației și formării profesionale din România în perioada 2014-2020 mai are ca obiective scăderea abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și formare, care ar trebui să ajungă sub 10%, iar cel puțin 95% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între patru ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară ar trebui să beneficieze de educație preșcolară.

De asemenea, până în 2020, proporția de absolvenți angajați (cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani), care au părăsit sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82% (comparativ cu 76,5% în 2010).

Strategia Europa 2020 se axează pe trei priorități: creștere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; creștere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; creștere favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Pe baza priorităților, strategia UE 2020 definește obiectivele principale pentru deceniul 2010-2020, respectiv: rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani să ajungă la cel puțin 75%; alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare; obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă există condiții favorabile în acest sens, creșterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creșterea cu 20% a eficienței energetice, comparativ cu 1990; reducerea ratei abandonului școlar timpuriu la maximum 10% și creșterea procentajului persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare la cel puțin 40 în 2020; reducerea cu 25% a populației aflate sub pragul de sărăcie.

Comparativ cu media europeană și țintele asumate de România pentru 2020, rata abandonului școlar timpuriu în România era de 17,3% în 2013, față de media europeană de 12%, fiind una dintre cele mai ridicate din Europa, cu un progres lent în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru 2020.

Ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei naționale, de 26,7% pentru 2020, cu o creștere de la 16,8% în 2009, la 22,8% în 2013, dar sub ținta la nivel european (din stategia UE 2020) de 40%, în timp ce media europeană în 2013 a fost de 36,9%.

În proiect se mai arată că România continuă să se situeaze pe penultimul loc între țările europene participante în programul PISA.

În ciuda unui progres bun înregistrat față de testarea anterioară (PISA 2009), rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din anul 2012, indică ponderea foarte ridicată a celor cu competențe scăzute de citire (37,3%), matematică (40,8%) și științe exacte (37,3%), în condițiile în care media europeană, în același an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la științe, iar ținta propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%.

Rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult trei ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009, au mai arătat inițiatorii Strategiei.

În cazul absolvenților de învățământ secundar superior, rata de ocupare în 2013 a fost de 55,5%, comparativ cu o rată de 76,2% a ocupării absolvenților de învățământ superior. Cu o rată a ocupării absolvenților de 66,8% în anul 2013, pe ansamblul nivelurilor de educație, România se plasează sub media europeană, de 75,5%, departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020.

Pe ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2013, de 63,9% (față de media europeană de 68,4%), practic fără niciun progres notabil în perioada analizată, în raport cu ținta de 70% propusă la nivel național pentru anul 2020, se mai arată în Strategie.

De asemenea, rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2013, de 2%, mult sub valoarea europeană de 10,5% și ținta de 12% propusă de România pentru 2020.