Știrea politică a săptămânii: iar vin alegerile

Cum săptămâna care a trecut a fost cea a lansării moțiunilor pentru convenția PDL din 23 martie, singura moțiune concordantă cu gloria adusă cândva partidului de Băsescu a fost cea a Elenei Udrea: ea și-a propus readucerea PDL la putere din 2016 ca principal partid de guvernare, susținută fiind de Emil Boc, singurul premier cu care Băsescu a colaborat bine. La rândul lui, europarlamentarul Cristian Preda a profitat de ocazie ca să-l combată pe Vasile Blaga, concurentul Elenei Udrea la șefia PDL, spunând că dacă Băsescu se va întoarce în PDL, “va veni la reformiști, nu la feseniști”. În schimb, liderul PNL, Crin Antonescu, s-a arătat deranjat de perspectiva întoarcerii lui Băsescu în politica de partid, sugerând chiar o limitare prin lege a unor astfel de ambiții din partea foștilor președinți.

Într-o asemenea atmosferă, a ieșit repede din atenția publică acuzația președintelui că Antonescu și Victor Ponta mint atunci când îl acuză că el a sugerat UE condiționarea accesului României în Schengen de progresele în dosarul MCV. El a prezentat în acest sens scrisoarea pe care le-a trimis-o premierului și șefilor Camerelor, unde cerea scoaterea din Guvern a miniștrilor cu dosare penale (Relu Fenechiu), reluarea discuțiilor la Statutul parlamentarului și “acțiuni imediate” pentru desemnarea procurorilor-șefi, astfel încât România să facă o figură onorabilă la Consiliul JAI din 7-8 martie. Dar ce-a mai contat discuția despre Schengen, din moment ce competiția în PDL a devenit brusc atât de spectaculoasă?

Președintele a avut însă câștig de cauză referitor la una dintre cererile sale din scrisoare, după ce Curtea Constituțională a admis sesizarea PDL și a PPDD pe tema modificărilor la Statutul parlamentarului, recent votat de legislativ. Modificările reclamate ca neconstituționale se refereau la mărirea de la 15 la 45 de zile a intervalului în care un parlamentar poate contesta un raport al Agenției Naționale de Integritate, dacă această instituție îl declară incompatibil. Adoptarea Statutului în forma contestată a fost criticată de la bun început de președintele Băsescu ca fiind o instituire a unei “superimunități” a parlamentarilor, contrară cerințelor UE în materie de respectare a statului de drept în România. Ca atare, Statutul se va întoarce în Parlament pentru a fi din nou dezbătut și modificat. Sesizarea la CCE a fost depusă de 24 de parlamentari ai PDL și de unul de la PPDD.