Știm ce mâncăm? Cât durează până autoritățile din România se pun de acord ce companie e vinovată că românii mănâncă fructe și legume etichetate „made in Ro“, dar de origine străină?

Ministerul Agriculturii, Agen­ția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Autoritatea Na­țio­nală pentru Pro­tec­ția Consumatorilor (ANPC), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și Autoritatea Vamală Română arată cu degetul către frauda cu fructe și legume de proveniență străină, dar prezentate ca românești în comerțul modern, care deține peste 75% din piață.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a luat act de informațiile pri­vind comercializarea unor pro­du­se horticole provenite din țări terțe, care ar fi fost intro­duse pe piață și prezentate consumatorilor drept pro­duse românești“, scrie pe site-ul MADR.

Mai departe, nimeni nu oferă niciun detaliu su­pli­mentar: „totul este în lucru“. Singura instituție care a comunicat un ter­men clar privind prezentarea rezultatelor controalelor și verificărilor este ANPC.

Ce zice ANPC

„ANPC are în derulare la această oră o serie de activități demarate încă de vineri. Urmează să comunicăm rezultatele, sper eu, chiar mâine. Tot atunci vom comunica și entitățile verificate. Acțiunile noastre au fost la depozitele care au desfacere către persoane fizice și la magazine. Rolul nostru este acela de intermediar între o persoană fizică (consumatorul) și una juridică (co­mer­ciantul). Punctul de plecare în acțiunea noastră a fost o informare publică, apoi am mers mai departe pe fir. Fiecare entitate a sta­tului a acționat sepa­rat, noi nu am colaborat aici cu ANAF sau ANSVSA“, spu­ne Csaba Lajos Békési, președintele ANPC, contactat de ZF.

La Ministerul Agriculturii, în locul unor răspunsuri concrete la întrebările adresate, reprezentanții departamentului de comuni­care au transmis linkuri către știri deja apărute în presă.

„Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale tratează cu maximă seriozitate orice suspiciune privind utilizarea neconformă a unor forme asociative sau a altor structuri comerciale pentru mascarea originii reale a produselor agroalimentare“, scrie tot în co­municatul de vineri, 5 iunie. Nicio informa­ție suplimentară nu a fost oferită de atunci.

Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, a dispus declanșarea unor veri­ficări prin Corpul de Control al ministrului, pe baza informațiilor oferite de ANSVSA, ANAF și de Autoritatea Vamală Română.

Alte declarații

„Am dispus Corpului de Control să ve­rifice cu maximă atenție toate informațiile primite, pentru identificarea tuturor coope­rativelor agricole sau altor agenți economici potențial folosite ca paravan, iar acolo unde vor fi constatate abateri, se vor aplica mă­surile prevăzute de lege“, a spus la acel moment Tánczos Barna, citat în comuni­catul de la MADR.

Marți, 9 iunie, patru zile mai târziu, reprezentanții departamentului de presă ai ministerului de resort au precizat că sunt în desfășurare controale la mai multe coope­rative agricole, dar nu știu când va fi gata raportul controlului.

„Trebuie să verificăm a cui e vina: a lanțului de supermarketuri sau a coopera­tivei. Verificăm mai multe firme, nu putem da nume. Vestea bună e că s-a descoperit frauda și se controlează firmele. Anunțăm cât de repede posibil“, spun acum aceștia, fără a înainta un termen.

Despre ce cantități este vorba? Despre ce fel de fructe sau legume? Din ce țări provin? Nu afectează această situație credibili­tatea producătorilor români? Dar a retailerilor? Reprezentanții Ministerului Agricultu­rii nu răspund, iar cei ai ANSVSA susțin că acționează ca parte suport, nu este o acțiune inițiată de ei.

Departamentul de comunicare al ministerului Agriculturii dă asigurări că produsele nu mai sunt la raft, așadar nu induc în eroare consumatorii. Totuși nu spun cine a scos produsele de la raft sau în ce formă.

Care e procedura?

Din informațiile ZF, în cazul în care sunt constatate nereguli în urma verifică­rilor, produsele pot fi puse sub sechestru de către autoritatea care le-a descoperit. De asemenea, sunt prelevate probe pentru analize, urmând să fie așteptate rezultatele acestora, dacă e cazul. Altfel sunt verificate documentele financiar-contabile pentru a se verifica trasabilitate.

În anumite situații, compania verificată poate sigila și păstra marfa ca probă, în condițiile stabilite de autoritățile de control. Pe de altă parte, dacă marfa nu are docu­men­te de proveniență sau proveniența acesteia nu poate fi dovedită, autoritatea de control poate dispune distrugerea produse­lor, pe cheltuiala vânzătorului sau a distribuitorului.

O altă măsură posibilă este returnarea mărfii în țara de origine.

Cine sunt companiile verificate? Minis­terul Agriculturii spune că nu poate da nume în timp ce controlul este în derulare, iar ANAF invocă secretul fiscal. Contactat de ZF, Tanczos Barna, vicepremier și ministru interimar al agriculturii, nu a răspuns pentru a explica despre cine sunt cei implicați și care este situația. El a declarat însă pentru Digi24 că „din păcate, tot timpul vor fi agenți economici care vor încerca marea cu degetul, neserioși, care vin cu practici neloiale și autoritățile trebuie să-și facă treaba, iar ANSVSA ar trebui să aibă o colaborare mai bună cu Ministerul Agriculturii“.

Ce zic retailerii?

ZF a întrebat marii retaileri din România, respectiv Lidl, Kaufland, Carrefour, Mega Image, Profi, Auchan și PENNY, daca sunt implicați. Pâna la momentul redactării acestei știri, singurii care au răspuns au fost oficialii Mega Image, Lidl, Auchan și PENNY. „Am verificat cu echipa și nu e vorba de Mega Image“, spune Mircea Moga, CEO-ul rețelei. De asemenea, „Lidl România nu este implicată în ancheta ANAF-AVR-ANSVSA dată publicității săptămâna trecută“, spun oficialii discounterului. Reprezentații Auchan afirmă că retailerul nu este implicat în această investigație.

Reprezentanții PENNY adaugă “ne delimităm de practicile neloiale. (…) Respectăm standarde stricte de trasabilitate și etichetare, astfel încât informațiile privind originea produselor să fie corecte și ușor de înțeles pentru clienți. Realizăm audituri constante direct la producători și facem prelevări din culturi, pentru a ne asigura de calitatea produselor ce urmează să fie puse la raft. La fiecare recepție a produselor verificăm documentele de trasabilitate și confirmăm cu fiecare furnizor țara de origine a fructelor și legumelor ce urmează să intre în lanțul de vânzare. Depunem toate diligențele necesare și realizăm o serie de audituri și verificări calitative privind originea produselor, dar totodată, acoperirea întregului lanț de distribuție al cooperativelor sau asociațiilor alături de care colaborăm este dificilă, având în vedere cantitățile mari de produse pe care le gestionează.”

Cum funcționează relația dintre retaileri și furnizori? 

„În relația cu un retailer, un furnizor își asumă marfa pe care o oferă, mai mult, el asigură și certificat de origine și de conformitate pentru acea marfă. Așadar, dacă cineva oferă un produs pe care scrie „made in Romania“, dar care în realitate este „made in Turcia“, atunci problema – care e de fapt foarte gravă, e vorba de fraudă – e la el. Nu ar fi prima situație de gen, au mai fost discuții tot cu mărfuri din Turcia, dar și din Ucraina, mai ales în zona legume-fructe, în cazul angrosiștilor. Există însă în retail și situația în care poate fi vorba de o eroare umană. Mai exact, la raft, indiferent de tipul lui, angajații schimbă etichetele și prețurile. Și e posibil ca cineva să fi uitat să schimbe – prețul ori originea“, explică mai multe surse din piața de retail care declară că nu sunt implicate în această situație.

Se știa? Și ce e de făcut?

Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), a spus că orice produs care intră în țară vine cu o etichetă necesară comercializării pe teritoriul României. Dacă produsele sunt ambalate în unități mari, la baxuri sau în saci, acestea pot fi reetichetate și poate fi efectuată o operațiune de condiționare în România, autorizată de ANSVSA. Produsele se reambalează în ambalaje mai mici și pot fi reetichetate, păstrând elementele care au fost trecute pe ambalajul inițial.

„Ce s-a întâmplat în acest moment? S-a schimbat eticheta și s-a trecut România ca țară de origine. Este o fraudă. Lucrurile acestea apar din lipsa unor sisteme electronice de trasabilitate. A existat un proiect la Ministerul Agriculturii pentru trasabilitate, un proiect european, dar care nu a mai ajuns să fie finalizat. Proiectul constra într-o bază de date și monitorizare și a fost redus la un simplu program de susținere a produselor românești. Adică facem niște chestionare în supermarketuri, în loc să avem acel program IT amplu care trebuia să includă o bază de date și să ofere trasabilitate“, a subliniat el.

Din punctul său de vedere, România are nevoie de un sistem ca în crypto, cu blockchain, astfel încât să nu se mai poată modifica datele pe parcurs, să fie permanent monitorizate și oricine să aibă acces la baza de date.

„În primul rând, retailerul, când face recepția, ar trebui să vadă direct de unde provin acele produse. Dacă ai un blockchain, fiecare dintre participanții din acest lanț scriu în acel registru digital. Dacă cineva ar modifica originea și ar scrie România în loc de Turcia, acest lucru ar deveni imediat vizibil și ar ridica suspiciuni serioase de fraudă și criminalitate economică“, a explicat acesta.

E loc de eroare umană?

Mai mult, specialistul în industria alimentară consideră că o eroare umană putea apărea acum 20-30 de ani, când etichetele se scriau manual. Dar în prezent există automatizări și metode de control. În plus, în zona de etichetare există și analiza și controlul în punctele critice de risc. În punctele critice de risc, ar trebui să mai existe încă o verificare din partea departamentului de calitate înainte ca produsul să plece din companie. Apoi, gestiunea financiară și materială a produsului respectiv este însoțită de o gestiune a trasabilității produsului.

„Pe sistemul contabil și financiar-contabil există și trasabilitate. Pe vremuri nu știam exact de unde vine roșia, dar și acum 30-40 de ani, contabilitatea exista și urmărea loturile. Îmi intra un lot cu 7 lei, trebuia să-l vând cu 9 lei ca să fac profit. Următorul lot era cu 10 lei, îl vindeam cu 12. Atunci exista o trasabilitate a banilor. Statul era interesat să încaseze taxe, producătorul și vânzătorul erau interesați să facă profit, iar această trasabilitate era urmărită prin contabilitate. În prezent, peste această trasabilitate financiară, a apărut întrebarea: ce se întâmplă mai departe cu trasabilitatea produsului?“, a menționat el.

Cum se pot preveni situațiile de fraudă?

„Dacă ai TVA de 5-9% la alimente, nu este rentabil să faci evaziune. Acum, în sistemul actual, când toate facturile sunt cu emise cu e-Factura, imediat se văd lucrurile și ca să faci evaziune e vorba de o încrengătură, de criminalitate economică. Și când crește criminalitatea? Când cresc taxele. Pentru că, în urmă cu zece ani, când am scăzut TVA-ul la alimente, de la 24%, am spus că evaziunea ajunsese la peste 70% în piața produselor alimentare. Este o piață care funcționează cu o viteză foarte mare: produsele vin azi, se vând în trei zile. De aceea nu ai timp să le verifici și să descoperi neregulile“, a explicat Ștefan Pădure.

Din punctul său de vedere, o soluție este taxarea inversă a sectorului alimentar, de la început până la sfârșit, dar ministerul Agriculturii s-a opus. „Dacă s-ar face acest lucru la alimente, s-ar rezolva și problemele care țin de calitate, pentru că întotdeauna furtul de bani duce și la punerea în pericol a sănătății clienților.“

El a adăugat că avem nevoie de un stat simplu, mai ales în contextul actual, în care vorbim de inteligență artificială, vorbim de rețele și de viteza mare a internetului. „România stă foarte bine la infrastructură. Ce ar fi atât de greu să se implementeze toate aceste lucruri? Să existe obligativitatea unui cod QR, astfel încât să pot scana cu telefonul la casa de marcat sau la raft și să văd care este originea produsului.“

Nimic nu e nou sub soare

► ZF a scris în octombrie 2025 că Autoritatea Vamală Română a identificat nereguli fiscale la importurile de fructe și legume provenite din India, Indonezia, Israel, Liban, Iran și Turcia în ultimii trei ani. În aceeași perioadă, România a importat produse în valoare de aproximativ 900 de milioane de euro din aceste state.

► Produsele ar fi fost declarate cu coduri tarifare incorecte sau cu origine falsă pentru a evita plata taxelor și a obligațiilor fiscale. Informațiile au fost comunicate după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale din comerțul cu fructe și legume provenite din Asia.

► Printre produsele aflate în atenția autorităților fiscale au fost bananele – cele mai importate fructe de România, cu importuri de 200 de milioane de euro anual, dar și portocalele, ceapa, ardeiul și fasolea, categorii considerate vulnerabile la practici de evaziune fiscală.