Ștefan Vuza, Chimcomplex: Suntem în discuții pentru o piroliză verde. Am fi a doua companie din lume care ar realiza o astfel de investiție

Discutând despre posibilitatea unei investiții alături de Rompetrol într-o piroliză (un tratament termochimic) care ar reduce deficitul comercial anual al României cu două miliarde de euro, Ștefan Vuza, președintele Chimcomplex (simbol bursier CRC), principalul jucător din industria chimică locală, spune că societatea ia în considerare inclusiv un proiect de piroliză verde.

„Purtăm discuții chiar și pentru o piroliză verde. Chimia verde înseamnă produse care nu au ca efect secundar emisia de CO2 în natură. Cererea este mai mică. În final, maximul 2% dintre consumatori sunt dispuși să plătească dublu pentru astfel de produse. Am fi a doua companie din lume care ar putea să facă o investiție într-o piroliză verde. Prima s-a făcut cu 4,2 miliarde euro. Probabil că noi o să ajungem la mai puțin”, explică reprezentantul Chimcomplex, invitat la ZF Capital Markets Summit, 2nd edition.

Piroliza reprezintă un proces de descompunere termină a hidrocarburilor prin încălzirea acestora dincolo de limita lor de stabilitate. În prezent, România are patru pirolize, toate închise, un astfel de proiect putând aduce un ajutor semnificativ în ceea ce privește deficitul comercial prin faptul că țara nu ar mai importa o serie de produse pe care le-ar putea realiza intern, cu o marjă de preț cu 10-30% mai mică, argumentează Ștefan Vuza. Deficitul comercial al România a ajuns anul trecut la 34 de miliarde de euro, dintre care 14 miliarde doar din produse chimice.

„Sunt în continuare negocieri cu Rompetrol pentru o piroliză. Una este rafinăria, care este industria petrolului și alta este petrochimia. Investiția în piroliză se ridică la trei miliarde de euro, dintre care doar 1,2 miliarde de euro reprezintă cash, iar restul active pe care le avem în conservare și care așteaptă să fie puse la lucru.”

Ștefan Vuza a fost prezent la ediția din 2023 a ZF Capital Markets Summit, organizată la hotelul Marriott din Capitală pe 13 martie, fiind dedicată în exclusivitate investițiilor pe piața de capital. La eveniment au participat analiști, reprezentanți ai companiilor listate la BVB, șefi de fonduri mutuale (locale și străine), brokeri, reprezentanți ai statului român, ASF-ului, cât și ai altor burse de valori din regiune.

„Noi ne-am putea reprofila să convertim întreg Oltchimul să producă astfel de produse. Avem deja o treime de produse verzi, care nu emit CO2. Dar acest lucru nu se poate face mai devreme de 4-6 ani. Dimensiunea noastră este mijlocie în comparație cu alte combinate din Europa, care sunt mult mai mari, și care nu pot face astfel de viraje. La noi se poate, dar este în analiză să vedem dacă chimia verde va ține. Deocamdată este doar un trend, iar o investiție trebuie să aibă o masă critică de cumpărători pentru a fi profitabilă”, adaugă președintele Chimcomplex.

Compania – cu două platforme industriale la Râmnicu Vâlcea și Onești, județul Bacău – a raportat un profit net de 263 de milioane de lei în 2022, în scădere cu 32% față de anul precedent, și afaceri de 2,26 miliarde de lei, de la 2,24 miliarde în 2021. Cheltuielile au crescut cu 13% la 2,1 miliarde de lei.

„Pentru cei 5.000 de salariați pe care îi avem pe orizontală și pe verticală am majorat salariile (24% anul trecut). Avem stock option plan pentru toți salariații. Am depășit toate barierele legislative și se va aplica. 1 milion de acțiuni în fiecare an. În cazul gulerelor albe, profităm și ne mulăm la fiecare trimestru după realitate. Acum profităm de cele nouă combinate chimice închise în UE. Am indentificat 1.200 de români pe care îi recrutăm să vină înapoi în țară”, continuă Ștefan Vuza.

La 6,3 miliarde de lei ajunge capitalizarea Chimcomplex, în contextul în care acțiunile CRC au urcat cu 20% în ultimele 12 luni, pe fondul unor tranzacții de 53 de milioane de lei. Evoluția din 2023 este de minus 12%, pe un rulaj de 400.000 de lei. Din acționariatul companiei fac parte CRC Alchemy Holding Amsterdam, cu 85% din capitalul social, urmat de statul român prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, cu o participație de 9%.