Ștefan Tudos, vicepreședinte Genesis Property: Viitorul muncii, provocări, oportunități, tendințe...
A spune despre 2020 că a fost cel mai complicat și turbulent an pentru o întreagă generație aproape că a devenit un truism. Însă asemenea altor perioade de criză globală majoră, au ieșit la suprafață și câteva aspecte pozitive legate…
A spune despre 2020 că a fost cel mai complicat și turbulent an pentru o întreagă generație aproape că a devenit un truism. Însă asemenea altor perioade de criză globală majoră, au ieșit la suprafață și câteva aspecte pozitive legate de modul în care oamenii au reușit să se raporteze la muncă și la propria flexibilitate și bunăstare generală.
A început un nou deceniu și odată cu el o nouă provocare tehnologică. Marile companii vor căuta să permanentizeze schimbările provocate de izbucnirea pandemiei în 2020 și chiar să le transforme într-un nou fel de a munci, cu sau fără restricții. Plecând de la această realitate, nu puțini au fost cei care s-au încumetat deja să facă anumite predicții cu privire la armonizarea tehnologiei, resurselor umane și bunăstării în anii ce vor urma.
Palpabila și cât se poate de oportuna tehnologie
Deși convorbirile video au reprezentat opțiunea prevalentă a anului 2020 (raportat la aceeași perioadă a anului trecut, doar Zoom înregistrase 300 de milioane de conexiuni zilnice), ele și-au dovedit rapid limitele și au forțat companiile tech să vină cu soluții noi care să eficientizeze și mai mult munca remote. Un bun exemplu este propunerea celor de la Nvidia, care au inventat un mod de a folosi inteligența artificială pentru a reduce banda de frecvență a transmisiunii video și a-i îmbunătăți concomitent calitatea.
Cu siguranță, realitatea virtuală va cântări din ce în ce mai mult în recrearea unei atmosfere captivante și interactive de birou, așa cum o demonstrează și eforturile Facebook de a colabora cu compania de realitate augmentată Spatial pentru a asigura întâlniri la distanță cât mai autentice.
În pofida avantajelor certe ale sistemului work from home, interacțiunea fizică rămâne însă o componentă esențială a vieții de birou. Fie că vorbim de colegi noi și integrarea acestora în cultura organizațională a companiilor, fie de stimularea colaborărilor și ideilor creative, biroul va rămâne spațiul în care eficiența și siguranța muncii pot fi asigurate cel mai bine. În acest sens, avantajele modelului hibrid, care îmbină munca la birou și cea la distanță, vor deveni din ce în ce mai evidente pe măsura trecerii timpului.
Confortul în prim-plan
Anul 2020 a pus în discuție mai mult ca niciodată confortul angajaților și a confirmat legătura vitală dintre productivitate și starea de bine. Ideea că productivitatea crescută compensează pentru circumstanțele mai dificile ale pandemiei trebuie abandonată, iar accentul pe bunăstare trebuie să înlocuiască noțiunea contraproductivă de a fi «mereu prezent» sau «la dispoziție». Cifrele absenteismului la birou, mai ales cel cauzat de stres, sau cele ale afecțiunilor psihice asociate muncii nu fac decât să confirme faptul că sănătatea mintală și confortul angajaților vor primi o atenție specială în următorii ani.
Organizații bazate pe competență
Actuala pandemie a scos și mai mult în evidență contrastul dintre concepția despre productivitate, în care totul trebuie transformat într-un proces precis, cuantificabil, și emergența inteligenței artificiale ca substitut rapid și eficient la scenariile de lucru tradiționale. Oricât de complicată ar părea, situația prezintă, din nou, o serie de oportunități, în măsura în care trendul anului 2021 pare a fi acela al organizațiilor bazate pe competență. Vorbim aici nu doar de companiile care au realizat că un angajat fericit reprezintă cheia unei productivități crescute, ci mai ales de cele care au ales să pună la temelia modelului lor de dezvoltare competențele specifice ale angajaților.
Perfecționare la distanță
Trecerea la un model de muncă la distanță nu a fost ușoară, iar provocările acestei transformări majore continuă să fie resimțite de către fiecare chiar și acum în 2021. Metodele tradiționale de învățare nu mai sunt fezabile pe timp de pandemie, sau nu mai prezintă același nivel de interes pentru angajații izolați. În mod paradoxal, tehnologia căreia oamenii se chinuie astăzi să-i descopere multiplele taine este cea care îi și ajută să se adapteze la un nou model de lucru. Platformele bazate pe inteligență artificială vor ajuta la personalizarea tot mai multor procese de învățare.
…instruind viitoarea forță de muncă
Nevoia de a-i obișnui pe oameni să lucreze «cot la cot» cu automatizarea prin dezvoltarea propriilor competențe va continua să ocupe un loc central în următoarea perioadă. Mai multe școli (CIS-Global Sevilla, Mabin School Toronto) au decis deja să-și schimbe paradigma educațională și să se axeze pe ceea ce se numește „învățare lichidă”, adică încurajarea explorării propriilor interese prin proiecte, colaborări și alte metode de învățare experimentală. De altfel, această «lichiditate» în procesul de dezvoltare a unor noi competențe individuale promovează exact adaptabilitatea, curiozitatea și rezistența necesare într-o lume a viitorului bazată din ce în ce mai mult pe competențe umane.
Plecând de la lecțiile pe care ni le-a oferit 2020, se poate anticipa că majoritatea companiilor vor căuta să valorifice toată această schimbare, vor continua să promoveze un nivel de bunăstare corespunzător pentru angajați și se vor strădui să armonizeze tehnologia și competențele umane în cel mai bun mod cu putință.