Statul nu prelungește licența de concesiune pentru exploatarea aurului de la Roșia Montană
Agenția Națională Pentru Resurse Minerale (ANRM) spune că nu va prelungi valabilitatea licenței de concesiune pentru Roșia Montană Gold Corporation privind exploatarea aurului de la Roșia Montană. Anunțul vine în urma unei analize a cererii depuse de Roșia Montană Gold…
Agenția Națională Pentru Resurse Minerale (ANRM) spune că nu va prelungi valabilitatea licenței de concesiune pentru Roșia Montană Gold Corporation privind exploatarea aurului de la Roșia Montană.
Anunțul vine în urma unei analize a cererii depuse de Roșia Montană Gold Corporation pentru prelungirea licenței de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană din județul Alba.
“În perioada de la data depunerii cererii de prelungire a duratei de valabilitate a Licenței de exploatare nr. 47/1999, înregistrată la ANRM sub nr. 3432/06.03.2024, și până în prezent s-a procedat la analizarea documentației depuse în baza prevederilor art. 20 alin. (1) din Legea minelor nr. 85/2003. Urmare a evaluarii documentațiilor depuse în temeiul art. 20 din Legea minelor 85/2003, de către societatea Roșia Montană Gold Corporation SA și a corespondenței purtate în aceasta perioadă, Agenția Națională pentru Resurse Minerale hotărăște să nu prelungească valabilitatea licenței de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană, nr. 47/1999, aprobată prin HG nr. 458/10.06.1999, titular Roșia Montană Gold Corporation”, se specifică în anunțul transmis de reprezentanții instituției.
În data de 9 mai, Tribunalul Internațional de Arbitraj de la Washington (ICSID), instituție aflată în subordinea Băncii Mondiale, a publicat motivarea deciziei care a dat câștig de cauză României în procesul deschis de compania canadiană Gabriel Resources cu privire la proiectul de exploatare a aurului din Roșia Montană.
Potrivit documentului, Tribunalul consideră că nu a existat o conspirație sau o politică de stat prin care autoritățile române au dorit să obțînă controlul asupra investiției.
”Nu e nicio îndoială că acest proiect a fost influențat de “politică” sau că o decizie de a accepta sau de a respinge proiectul de lege a fost ghidată de considerente “politice”. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că procesul a fost influențat “politic” în modul pretins de reclamanți, și anume, prin încălcarea noțiunilor fundamentale de justiție și cu încălcarea procesului echitabil și a drepturilor reclamanților. Politica a fost implicată aici, fiind un proiect complex, cu implicații naționale și transfrontaliere, care atinge probleme de mediu, sociale, juridice și economice”, se arată în raport.
”În plus, nu există nicio dovadă că întregul proces care a dus la respingerea Proiectului a fost viciat de un abuz de putere sau de o conspirație pentru a submina investițiile reclamanților. Politicienii spun ceea ce vor să spună în interviurile cu mass-media; ceea ce este mai important este modul în care statul, în diversele sale manifestări, de fapt a tratat Proiectul”.