Statul, imun la strigătele cultivatorilor de sfeclă privind salvarea fabricii de zahăr de la Luduș. Fermier: „Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce rămân după ce e demolată și o să mâncăm zahăr de la străini, mult mai scump“

♦ România rămâne în acest an cu o singură fabrică de procesare a sfeclei de zahăr pentru producția zahăr, cea a grupului austriac Agrana ♦ Astfel, își va satisface doar 10% din consum, într-un an în care prețul unui kilogram de zahăr a sărit de 1 euro în retail ♦ Importurile anuale se îndreaptă ușor și sigur spre jumătate de miliard de euro.

După două luni de la terme­nul stabilit pentru cumpă­rarea de către stat a fabricii de zahăr din localitatea Luduș (jud. Mureș) – 1 iulie 2022 – deținută de grupul francez Tereos, fermierii români „bat“ disperați la porțile ministerului Agriculturii de teamă să nu fie demolată, iar Petre Daea, actualul ministru, răspunde simplu și clar: „deocamdată nu este nimic concret privind achiziția, căutăm soluții pentru fabrica de zahăr“.

„Înțeleg că irigațiile sunt necesare (a­cesta fiind unul dintre marile proiecte de in­vestiții anunțate recent de Daea – n. red.), pentru că este secetă și pentru noi cultiva­to­rii de sfeclă, dar cea mai urgentă problemă este achiziția fabricii de zahăr de la Luduș. Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce ră­mân după ce e demolată și o să mâncăm za­hăr de la străini, mult mai scump“, spune Teodor Aflat (69 ani), cel mai mare cultiva­tor de sfeclă de zahăr din centrul Transilvaniei.

Fermierul cultiva anual 700-750 de hec­tare cu sfeclă de zahăr pentru fabrica de zahăr de la Luduș și trimitea 40.000 de tone de sfeclă. Anul acesta voia să crească supra­fața până la 1.000 de hectare, dar în luna fe­bruarie a acestui an, grupul francez Tereos a anunțat că există posibilitatea închiderii activității fabricii din localitatea Luduș din Mureș, din România, țară în care veniturile au scăzut de la 238 de milioane de lei în 2016 la 158 de milioane de lei în 2021 și a mers în toți acești ani pe pierdere, conform datelor publice.

Astfel, Teodor Aflat a mai rămas cu un singur contract de vânzare a producției, pentru Agrana, și a diminuat suprafața până la 200 de hectare. Apoi, el a fost inițiatorul demersurilor pri­vind oprirea dezmembră­rii fabricii de zahăr de la Luduș și vânzarea sa pe bucăți la fier vechi, după ce compania Tereos a re­nunțat să încheie contrac­te cu cultivatorii de sfeclă de zahăr în acest an, în jur de 500. Aceștia, reuniți în a­so­ciații și federații împreună cu Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, au inițiat ulterior discuții cu reprezentanții fabricii Tereos pentru a cumpăra statul fabrica și a produce zahăr, în parteneriat cu fermierii. „Ne dorim să reluăm cât mai repede ciclul de producție și activitatea în fabrică, mai ales în contextul internațional al pieței zahărului“, spunea Chesnoiu în luna mai.

Înțelegerea s-a materializat și data de 1 iulie a fost stabilită ca termen limită pentru în­che­ierea procedurii de cum­părare a fabricii, doar că pe 23 iunie, Adrian Chesnoiu a demisio­nat, fiind acuzat de abuz în serviciu. Petre Daea a depus jurămân­tul ca ministru al agri­cul­turii în data de 8 iulie, iar prioritatea sa a fost să găsească bani pentru investiții în infrastructura de irigații.

„Deocamdată nu este nimic concret privind achiziția, căutăm soluții pentru fabrica de zahăr“, a spus Petre Daea, contactat vineri, 26 august, de ZF. Teodor Aflat susține că fostul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, „a zis că bani sunt să o cumpere (se vehicula că francezii cer 70 mil. euro – n. red.), dar la 1 iulie trebuia să îi plătească pe francezi și noi ne îndreptăm spre 1 septembrie, întrebarea este: mai vor să o vândă francezii? Ce face statul nostru astfel încât fabrica să nu ajungă la fier vechi?“.

Asociația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „BETA“ Luduș, formată din apro­ximativ 400 de fermieri din județele Mureș, Cluj, Sibiu, Alba, Bistrița, Hunedoara, Harghita, Covasna și Brașov, care au cultivat în ultimii ani sfeclă de zahăr pe o suprafață de 7.000 – 8.000 de hectare anual, i-au trimis o scrisoare lui Petre Daea prin care i-au cerut sprijinul privind salvarea fabricii.

„Speranța fermierilor este în sprijinul dumneavoastră pentru urgentarea demersurilor privind cumpărarea de către statul român sau de către investitori români. (…) Vă rugăm să considerați această scrisoare un strigăt de disperare din partea unor fermieri români. Instituțiile statului, în special Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, sunt în măsură și au pârghiile necesare pentru a duce la bun sfârșit demersurile privind achiziția acesteia. În România, din cele 33 de fabrici existente, a rămas o singură fabrică de zahăr în funcțiune, cea de la Roman“, se arată în scrisoare.

Fermierii se tem că odată cu trecerea timpului intervine și riscul de a fi înstrăinate o parte din dotările fabricii. Producția medie realizată la nivel de fabrică este de 47 t/h, iar prin închiderea fabricii de zahăr sunt afectați atât angajații, cât și fermierii și industria alimentară, fiind încurajat importul de zahăr.

„Această unitate nu trebuie distrusă, nu trebuie să ajungă la fier vechi, pentru că în viitorul apropiat nimeni nu va mai face alta. (…) Dacă nu mai producem zahăr în România, o să mâncăm ce ni se pune pe rafturile din supermarketurile străine și dacă acum e 5,4 lei/kg, când nu va mai fi produs de noi, ci de străini, nu se știe cât va ajunge, poate fi 10, 15, 20 lei/kg, pentru că noi nu am făcut la timp ce puteam face. Am lăsat să se distrugă toată industria românească și acum trebuie să facem ceva să nu cadă complet și această fabrică“, precizează Teodor Aflat.

În acest an, producția maximă ar putea fi de 60.000 de tone în fabrica din Roman (jud. Neamț) a austriecilor de la Agrana, care rafinează zahăr din sfeclă de zahăr, ceea ce ar însemna circa 10% din consum, în contexul în care anul trecut importurile au fost de nouă ori mai mari decât exporturile. România a importat zahăr și produse zaharoase în valoare de 337 de milioane de euro în 2021, în creștere cu 25% față de anul precedent, conform datelor de la Institutul Național de Statistică.

Teodor Aflat susține că în fabrica de la Luduș, dacă s-ar lucra la capacitate maximă, ar putea fi produs 25% din necesarul de consum al României și fabrica poate porni anul viitor, căci anul acesta nu au mai fost făcute contracte cu cultivatorii de sfeclă de zahăr.

„E ultima fabrică care poate fi salvată. (…) Noi, cultivatorii, suntem interesați să o cumpărăm, să investim în ea, iar domnul Chesnoiu ne-a promis că statul ne ajută să luăm credite cu garanții de stat pe 15 ani să repunem în funcțiune fabrica, să devenim acționari. Însă dacă statul nu se implică acum să facă o investiție strategică în binele națiunii, fabrica se va demola și sunt deja interesați investitori să cumpere terenul fabricii din Luduș“, a mai spus fermierul.

Mai mult, el crede că va dispărea și cultura sfeclei de zahăr, iar fermierii vor vinde utilajele pe care le dețin la fier vechi, căci nu pot fi folosite la alte culturi. „Noi, la ora actuală deține utilaje pentru recoltarea sfeclei de zahăr de 1,4 milioane de euro.“

În 1991, importurile României de zahăr și produse zaharoase erau de 76 de milioane de euro, de 4,5 ori mai mici decât în prezent, conform datelor de la INS. Însă, odată cu privatizarea și preluarea fabricilor de diverse companii, mai multe fabrici au fost închise.