Statul deraiat. De ce să fiu eu loial statului când eu pentru el nu-s decât o batjocură?

♦ O societate nu poate prospera dacă nu prosperă în întregimea ei. ♦ Generația mea s-a născut la 30 de ani după al doilea război mondial ♦ Habar nu avea și nu o interesa de al doilea război mondial ♦ Generațiile de azi trăiesc după ritmurile de azi: pe nimeni din generația nouă nu mai interesează revoluția, la 30 de ani de atunci ♦ Dar asta nu înseamnă că nu le interesează nimic.

Știi că o societate este bolnavă atunci când știrile rele le pun la pământ pe cele bune. În 2023, știrile rele le-au pus la pământ pe cele bune. Cui folosește să știe că România nu-i în recesiune când, ajuns la spital, i se spune că pentru o operație de „piatră la rinichi” trebuie să plătească 1.000 de lei chirurgului și 200 de lei anestezistului? Iar el nu se poate adresa cu o plângere nimănui? Ce poate face familia unei femei ucise pe trecerea de pietoni când Poliția îl lasă liber pe ucigaș? Sau când chiar șeful Poliției din Constanța îl lasă liber pe un tânăr drogat, deși îi găsise droguri în mașina lui de lux? Șofer care mai apoi avea să ucidă doi oameni?

Ce preț să pui pe un stat care lasă o tânără mamă să moară pe un pat de spital, în vreme ce medicul de gardă doarme? Ce prețuire să pui pe un stat care lasă o tânără mamă să nască pe cimentul din fața spitalului? Ce preț să pui pe statul căruia-i plătești 45 de ani impozite, ca mai apoi să mori ca un câine bătrân și uitat în azilele groazei?

Statul le cere cetățenilor loialitate. Toți din administrație, poliție, armată depun un jurământ de loialitate. Și sugerează tuturor celorlalți să le urmeze exemplul. Care exemplu? Să-ți iubești țara? Toată lumea și-o iubește, nu trebuie să-i fie cerut asta niciunuia din noi. Dar nici nimeni nu-ți poate interzice să disprețuiești administrația care-ți conduce țara.

O societate nu poate înainta fără să aibă o speranță. Ce formă trebuie să ia această speranță? Doar bani mai mulți și ziduri mai înalte? Sunt intersecții în București în care, chiar dacă ești pe zebră, niciun șofer nu oprește. Un șofer a omorât un trecător pe o trecere de pietoni, dar el este acasă pentru că “nu este pericol public”. În cine să mai ai încredere? În statul care a dat primăriilor administrarea școlilor care acum cad peste copii? În poliție, care-i lasă pe șoferi să plece chiar dacă li s-au găsit în mașină droguri? În spitale în care femeile gravide sunt alungate? Loialitatea față de stat? De ce?

Mai jos, dramele care au lovit România în 2023.

Școlile devin capcane ale morții

Clădirea șubredă cu rol de internat pentru elevii Liceului Tamași Aron din Odorheiu Secuiesc a devenit mormânt pentru un băiat de 17 ani. Alte trei colege de ale lui au fost scoase de sub dărâmături, iar una dintre ele este în stare critică în spital. În acest timp, autoritățile pasează vina de la una la alta și ridică din umeri când sunt întrebate despre școli noi și fonduri investite în renovări.

Clădirea internatului Liceului Tamași Aron din Odorheiu Secuiesc s-a prăbușit parțial pe 18 decembrie, iar patru elevi au fost prinși sub dărâmături. Unul dintre ei, un băiat de 17 ani, nu a mai putut fi salvat după ce a fost scos de sub dărâmături. Clădirea în care funcționa internatul a fost construită în 1910, era închiriată de Primăria Odorheiului Secuiesc de la Arhiepiscopia Romano-Catolică, iar în curte au început recent lucrări pentru racordarea la rețeaua de canalizare.

După prăbușirea clădirii internatului, autoritățile se spală pe mâini de responsabilitate și pasează vina de la una la alta: Ministerul Educației spune că responsabilitatea este împărțită de autoritatea locală și de proprietar, iar Primăria Odorheiu Secuiesc a spus că imobilul aparține Arhiepiscopiei Romano-Catolice.

Administrația locală din Odorheiu Secuiesc plătește o chirie de 330.000 de lei pe an Arhiepiscopiei Romano-Catolice pentru clădirea în care funcționau liceul și internatul.

Ministrul educației, Ligia Deca, a fost în vizită în Odorheiu Secuiesc și le-a spus jurnaliștilor prezenți acolo că acea clădire care s-a prăbușit nu era expertizată tehnic și de aceea nu era încadrată în nicio categorie de risc seismic.

„Responsabilitatea pentru punerea în siguranță este partajată între proprietar și cei care o administrează. Expertizarea clădirii nu a fost făcută, era sarcina celui care o deținea. Oricine este vinovat va fi tras la răspundere”, a spus Deca.

Acum, Laszlo Szilveszter Sandor, administrator și acționar unic al Lareno – Fa, firma care făcea lucrările de pentru racordarea la rețeaua de canalizare, fost reținut și este acuzat de ucidere din culpă și vătămare din culpă. Ramona Cornea

Clădirea care s-a prăbușit a fost construită în anul 1910 și era închiriată de primărie de la Biserica Romano-Catolică, proprietarul imobilului. Recent, în preajma clădirii au fost demarate lucrări de amenajare, care implicau o parte de drenare.

Anchetatorii spun că Sandor a coordonat nu a respectat cotele prevăzute în proiect pentru excavare El le-a cerut muncitorilor să sape până în partea de jos a fundației, la peste 2 metri adâncime, deși adâncimea maximă prevăzută în proiecte era de maxim 1,10 metri, față de cota terenului actual înaintea începerii lucrărilor. Lucrările de racordare la rețeaua de canalizare erau executate în baza unei autorizații emise de Primăria Odorheiu Secuiesc. Ramona Cornea

Cazul spitalului din Urziceni,  unde medicii și asistentele au dat afară din spital o femeie, să nască pe stradă, deși spitalul are secție de ginecologie și inclusiv paturi de neonatologie

Cazul spitalului din Urziceni, unde o femeie a născut pe trotuar, deși spitalul are secție de ginecologie și inclusiv paturi de neonatologie, arată cum sunt întreținute pe hârtie doar anumite secții de spital și scoate de fapt la lumină decontările fictive din sistemul de sănătate.  

Acest caz arată cum banii din sistemul de sănătate ajung să finanțeze spitale unde pacienții sunt doar înregistrați și trimiși spre alte unități medicale. Doar de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) se duc peste 10 mld. euro anual la sănătate, la care se adaugă bugetul Ministerului Sănătății. Altfel spus, statul finanțează spitale „fantomă”, unde nu se face în practică act medical.

Spre exemplu, în 2022 și în 2023, în spitalul din Urziceni nu s-a născut niciun copil, din datele Casei Județene de Asigurări Ialomița, care nu a decontat nicio naștere la această unitate medicală. Secția de ginecologie are 20 de paturi, un medic și două asistente. Cu toate acestea medicii își primesc salariile. Salariul unei asistente poate ajunge și la 5.000 lei net cu gărzi și sporuri, iar un medic poate avea și 15.000 – 20.000 lei net pe lună. Mirabela Tiron, Georgiana Mihalache

Depopularea în Urziceni este mare, doar 140-150 de copii se nasc într-un an aici iar în tot județul Ialomița s-au născut doar 2.281 de copii anul trecut (șase copii pe zi, în medie), potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Singura măsură făcută publică a fost suspendarea maagerului spitalului.

Sub umbra lui „vom face” și întâlniri fără rezultate

Nicio măsură nu s-a luat nici după incendiile care au avut loc în anii anteriori în spitalele din Piatra Neamț, București și Constanța, deși la nivel de imagine au fost bifate mai multe întâlniri ale autorităților. După tragedia din 29 ianuarie din 2021 de la Spitalul Matei Balș din București, unde au murit 20 pacienți, cel mai mare număr de la Colectiv încoace, președintele Iohannis ieșise public să ceară reforme. Reforme care nu s-au concretizat.

Sistemul de sănătate se mai confruntă și cu infecțiile nosocomiale din spitale, pentru care nu s-a luat nicio măsură. Mirabela Tiron, Georgiana Mihalache

O tânără gravidă a murit în spitalul de stat din Botoșani, după 7 ore în care nu a primit nicio îngrijire medicală

În august  o tânără gravidă, de 25 de ani, a murit în spitalul județean de urgență „Mavromati” din Botoșani, după 7 ore în care nu a primit nicio îngrijire medicală, deși solicitase ajutor atât medicului de gardă cât și medicului, care îi urmărea sarcina.

Nu a primit însă nicio îngrijire medicală, într-un spital cu 110 paturi pe ginecologie și 10 medici ginecologi, ce primesc lunar salarii nete de 10.000-18.000 lei lunar.

Un spital în care una din șefele de secție de pe ginecologie, cu un salariu de 16.000 lei net lunar, oferă de la ora 14 consultații în cabinetul privat.

După tragedie, Angel Călin, managerul spitalului din Botoșani, fost lăcătuș mecanic, fără nicio experiență în domeniul sanitar, a fost demis din funcție de Consiliul Județean Botoșani, același consiliu care îl numea în urmă cu nicio lună pe această poziție.

În decembrie, la patru luni de la tragedie, conducerea spitalului a concediat-o pe Mariana Pitrop, medicul ginecolog care era de gardă și care nu i-a acordat nicio îngriire medicală tinerei. Medicul este cercetat penal pentru ucidere din culpă, ancheta fiind desfășurată de Parchetul de lângă Curtea de Apel Suceava.

Raportul Direcției de Sănătate Publică Botoșani, realizat după controlul realizat la Spitalul Județean Botoșani, arată indiferența medicilor și a personalului din spital, care nu au acordat niciun fel de îngrijire medicală pacientei. Tânăra de 25 de ani a solicitat în mai multe rânduri intervenția medicilor, acuzând „dureri groaznice“, potrivit mesajelor făcute publice de familia sa după tragedie. Niciun medic nu a răspuns rugăminților pacientei, iar medicul de gardă nu a intervenit.

Spitalele de stat, care înghit anual de la Casa de Sănătate 13 miliarde de lei (2,8 miliarde de euro) și unde medicii câștigă salarii comparabile cu cele din vestul Europei, au devenit în anumite județe doar “o gaură neagră”, o sursă de venituri pentru manageri numiți politic, pe care nu îi recomandă nimic pentru sistemul sanitar și chiar o „capcană” pentru pacienții care au nevoie de îngrijiri medicale. Mirabela Tiron

Dezastru la evaluarea națională: dintr-o generație de 220.000 de copii, doar 117.000 au avut media peste 5

Rezultatele evaluării naționale de anul aceasta au arătat că un număr de 117.000 de elevi au obținut media peste 5, cu o rată de promovare de puțin peste 76%, cea mai mică din ultimii trei ani, după cum arată datele de la Ministerul Educației.

Așadar, dintre cei circa 220.000 de copii care s-au născut în România în 2008, s-au înscris la examenul de evaluare națională circa 160.000 și au luat note peste 5 doar 117.000. Mai mult de 100.000 de copii care nu au reușit să promoveze fie se înscriu în învățământul profesional, fie se pierd pe drum, adică dispar din statisticile sistemului de învățământ. Elevii care au promovat clasa a VIII-a au, teoretic, un loc asigurat în sistemul de învățământ obligatoriu. Astfel, ei pot ajunge în școli profesionale, de exemplu. O soluție pentru elevii care nu reușesc să treacă de evaluarea națională este învățământul profesional. Datele de la Ministerul Educației arată ca circa 16,8% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani erau cuprinși în învățământul profesional în ultimul an școlar pentru care există date. 

Generația de elevi care a susținut acum probele din cadrul Evaluării Naționale a avut un parcurs școlar dificil. Dintre cei opt ani de învățământ primar și gimnazial, trei ani au fost umbriți de pandemia de COVID-19, dintre care în aproape doi ani – 2020 și 2021 – cursurile s-au desfășurat mai mult la distanță, în mediul online. Mai mult, finalul anului școlar și începutul probelor de examen au sub semnul întrebării, după ce profesorii au protestat timp de trei săptămâni. Ramona Cornea

Șpăgile din spitale au început să iasă la lumină. Aceste practici au ajuns să fie denunțate chiar și de managerii de spitale 

2023 este anul în care pentru prima dată a început să iasă la lumină fenomenul șpăgilor primite de medici în cadrul spitalelor dar și cel al șpăgilor pentru numirea în anumite funcții din cadrul spitalelor de stat. Mai multe cazuri pe firul cărora a intrat DNA au arătat de ce lipsește performanța în sistemul  public de sănătate și de ce pacienții nu primesc servicii medicale de calitate.

Cel mai recent, pe lista DNA a intrat cazul spitalului județean de urgență “Mavromati” din Botoșani (spitalul în care în august o tânără gravidă a murit după ce timp ce 7 ore nimeni nu i-a oferit îngrijiri medicale), unde 11 persoane au fost reținute și puse sub control judiciar în dosarul fraudării concursurilor pentru ocuparea unor posturi libere. Șpaga pentru un post de asistent varia între 8.000 și 15.000 de euro, potrivit DNA, care a făcut public modul în care funcționa caracatița angajărilor în cadrul acestui spital. Mai mult, în septembrie anul acesta, alt caz zdruncina încrederea în sistemul public de sănătate, când doi medici chirurgi foarte cunoscuți și doi medici rezidenți de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București erau reținuți pentru luare de mită. Unul dintre medicii anchetați și-a pierdut viața într-un grav accident, aproape de Otopeni. În acest caz, denunțul a fost făcut chiar de managerul spitalului.

Realitatea din teren arată că unde sunt mulți bani publici este și multă corupție. 

Astfel că tot în septembrie ieșea la lumină corupția de la vârful Administrației Spitalelor București (ASSMB), instituția aflată în subordinea Primăriei Capitalei, al cărui director general adjunct ajungea în vizorul DNA pentru fapte de corupție. În decembrie, DNA anunța că Plută a fost trimis în judecată pentru luare de mită. El ar fi primit mită de la George Mirel Cristescu, managerul spitalului Colentina, ca să îl numească în funcție.

ASSMB are în administrare 19 spitale și  un buget total de 2,7 miliarde de lei anul acesta. Instituția aflată în subordinea Primăriei București se ocupă de unele din cele mai mari spitale dar și de 620 de cabinete de medicină generală sau dentară din școli. Mirabela  Tiron

Șpaga record de la aeroportul Otopeni, 22,4 mil. euro. Miza: 10.000 de metri pătrați de spații comerciale

În martie anul acesta ieșea la iveală o șpagă record, de 22,4 mil. de euro, care aducea în lumina reflectoarelor subiectul spațiilor comerciale din cadrul aeroportului Henri Coandă (Otopeni), cel mai mare aeroport din țară. Tema spațiilor comerciale din cadrul aeroportului a fost mereu una despre care oficialii Companiei Naționale de Aeroporturi București (CNAB) nu au oferit date.

Scandalul iscat însă de descoperirea aceste mite record i-a determinat pe reprezentanții companiei să facă publice informații legate de suprafața comercială totală și numărul de chiriași. 10.000 de mp de spații comerciale are aeroportul Otopeni, adică o treime din cât are mallul Veranda din zona Obor. Mai mult, traficul aeroportului, 12,6 mil.  pasageri anul trecut, asigură un adevărat flux de clienți pentru zonele comerciale. 

În martie anul acesta, procurorii din cadrul DNA au dispus punerea în urmărire penală a lui Ivan George Alexandru, fost director general al Companiei Naționale de Aeroporturi București (CNAB) și angajat al aeroportului la momentul respectiv, pentru că ar fi primit  mita record de 22,4 milioane de euro. Măsura DNA vine în contextul în care în vara anului trecut CNAB, în administrarea căreia se află aeroportul Henri Coandă (Otopeni), a anunțat scoaterea la licitație a 5.500 mp de spații comerciale de pe cel mai mare aeroport din țară dar și de pe aeroportul Băneasa. 

Potrivit DNA, Ivan George Alexandru ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri și de la directorul general al unei alte societăți mai multe sume de bani (de două ori 10 mil. euro și de două ori 1,2 mil. euro). El ar fi lăsat să creadă că are influență asupra ministrului transporturilor și directorului general al CNAB, că îi va determina pe aceștia să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu în legătură cu prelungirea pe diverse perioade de timp a unor contracte pentru exploatarea spațiilor comerciale din interiorul aeroportului Otopeni, încheiate între CNAB și societatea inculpatului care exploatează spații comerciale pe segmentul de retail, potrivit DNA. Mirabela  Tiron

Natalitatea s-a prăbușit: cel mai mic număr de nașteri din ultimul deceniu

Natalitatea, un indicator foarte important pentru evoluția businessului local, cât și a întregii societăți, s-a prăbușit în ultimii ani. Astfel, calculele ZF pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică (INS) arată că în primele nouă luni din 2023 s-au născut 118.366 de copii în România, cea mai mică valoare a acestui indicator la nouă luni din ultimul deceniu. În primele nouă luni din 2014, numărul nașterilor era de 152.215, adică au fost cu peste 34.000 mai mulți nou-născuți decât în aceeași perioadă din 2023.

În ultimul deceniu, indicatorul natalității a dat semne de revenire în perioada 2015 – 2019, când a crescut constant de la an la an, dar a cunoscut o scădere în perioada pandemiei de COVID-19. Astfel, dacă în 2019 erau 162.100 de nașteri în primele nouă luni ale anului, în 2020 numărul lor a scăzut la 159.566, în 2021 a ajuns la nici 149.000, iar în primele luni din 2022 era de 134.478 copii. Scăderea natalității nu este o problemă cu care se confruntă doar România. De-a lungul anilor, numărul nou-născuților din UE a scăzut într-un ritm relativ constant. Din 2001, când au fost înregistrate 4,4 milioane de nou-născuți în UE, a existat o redresare modestă, cu o valoare de 4,7 milioane de copii născuți în 2008, urmată de reduceri anuale până în 2020, când au fost 4,1 milioane de nou-născuți. Ramona Cornea

26 august, explozia stației de GPL din Crevedia. 6 morți, peste 50 de răniți. Pedeapsa pentru vinovați? Arest la domiciliu

Pe 26 august, la Crevedia, o stație ilegală de GPL, care nu era nimic mai mult decât o parcare unde se gestiona GPL fără niciun fel de aviz, a explodat, 6 persoane pierzându-și viața și alte peste 50 fiind rănite. Producerea dezastrului a fost generată de un set de factori caracteristici României: încrengătură politică și nepăsarea autorităților. La patru luni de la tragedie, proprietarii stației stau la căldură în arest la domiciliu. Restul își plâng morții.

Flagas, compania care deținea depozitul ilegal de GPL din Crevedia, o parcare de fapt unde se transvaza (muta) gazul dintr-o cisternă în alta, este doar una dintre companiile active în domeniul GPL deținute de familia Doldurea, arată datele disponibile pe platforma Termene.ro și analizate de ZF. Firma este controlată de Ionuț Daniel Doldurea și de Cosmin-Ionuț Stîngă și a avut anul trecut un business de 595,9 milioane de lei, un profit net de 32,7 milioane de lei, fiind unul dintre cei mai mari jucători din piața locală de GPL. Dar aceasta nu este singura firmă deținută de familia Doldurea activă în domeniul combustibililor. În total, Ionuț Doldurea, alături de fratele său Cristian Doldurea firgurează ca acționari sau administratori în șase companii active în domeniul comerțului cu GPL, toate aceste firme având anul trecut un business cumulat de aproape 1,2 miliarde de lei și 459 de angajați. Mai departe, atrage atenția faptul că din șase companii, patru sunt înregistrate în Caracal, acolo unde primar din partea PSD este chiar Ion Doldurea, tatăl fraților Ionuț și Cristian Doldurea.

Ce a permis însă dezastrul de la Crevedia a fost faptul că în octombrie 2020 punctul de lucru fusese închis. Dar această situație nu a fost decât începutul pentru un business ilegal care a explodat în vara acestui an. Nici faptul că zilnic veneau cisterne în parcarea improvizată din Crevedia să încarce și să descarce GPL, nici mirosul de gaz nu au trezit autoritățile locale, iar la nivel național a fost în plină desfășurare un concurs între instituții pentru a arată cine a retras mai repede autorizația de funcționare pentru un rezervor de GPL. Ceea ce nu a explicat nimeni este însă cum este posibil ca în România, în văzul tuturor, o companie de aproape 600 de milioane de lei, de patru ori mai mult decât în 2020, să încarce și să descarce GPL cu cisterne, fără niciun aviz, într-o omerta deplină zguduită doar de explozia devastatoare de pe 26 de august.

De la naftalină au ieșit instituții ferite de ochiul publicului, conduse și ele politic, care ar fi trebuit să vegheze asupra siguranței unor active cum sunt rezervoarele de GPL.  ISCIR (Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat) și CNCIR (Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune) sunt cele două entități cheie ale statului român responsabile pentru funcționarea în condiții de siguranță a instalațiilor industriale, inclusiv a celor de GPL. Inițial, era o singură entitate care verifica și autoriza aceste instalații, ISCIR-ul, dar în 2010, prin hotărâre de guvern, CNCIR s-a desprins din ISCIR. Acum CNCIR face verificările tehnice, iar ISCIR emite autorizațiile în baza rapoartelor CNCIR. 

La momentul tragediei, ZF le-a cerut celor două instituții situația la zi a numărului de recipiente de GPL pe care fiecare le avea în evidență. Datele nu au coincis, ulterior instituțiile revenind asupra informațiilor. În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranța în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR și doi ani de muncă la primăria Scornicești. La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. În 2022, Ioana Timofte a avut venituri medii de peste 12.000 de euro în calitatea sa de angajată a statului român.

În cazul specific de la Crevedia, particularitatea stă în faptul că legal, pe amplasamentul Flagas, nu mai figura nimic, decât o parcare. Acolo nu mai existau instalații, dar spațiul găzduia un transfer ilegal de GPL dintr-o cisternă în alta, în condiții de nesiguranță, surse din piață spunând că inclusiv se realizau amestecuri acolo. Sub această mențiune, autoritățile de control ale statului erau practic absolvite de obligația efectuării unor controale. Marele semn de întrebare care rămâne este cum a fost posibil ca timp de trei ani această activitate se se desfășoară sub nasul autorităților locale, Primăria Crevedia și Poliția Crevedia, și niciuna să nu sesizeze nimic. Roxana Petrescu

Jertfe umane pe șantiere și în mine

Patru oameni care lucrau la autostrada Moldovei – A7, cel mai mare proiect de infrastructură aflat în derulare în România, și-au pierdut viața în septembrie 2023 într-o explozie cauzată de spargerea unei conducte de gaze. Alți cinci muncitori au fost răniți.

Tragedia a avut loc în localitatea Călimănești, din județul Vrancea, pe tronsonul Focșani-Bacău al autostrăzii, unde lucrează asocierea de firme Spedition UMB – Tehnostrade – Sa&Pe Construct, deținute de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu. Antreprenorul nu a făcut niciodată declarații pe această temă, tragedia fiind subiectul unui dosar penal pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, distrugere, dar și pentru neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă sau nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.

Tot în sfera accidentelor de muncă se înscrie și moartea a trei mineri care lucrau în cariera Complexului Energetic Oltenia din județul Gorj. Alți zece oameni au ajuns la spital. În ianuarie 2023, toți se aflau într-un camion și se îndreptau către locul de muncă, dar în timpul coborârii pe o pantă, autovehiculul a derapat pe pod și a căzut. Și în acest caz ancheta stagnează. Alina-Elena Vasiliu

Victime colaterale ale drogurilor și ale corupției

Doi tineri și-au pierdut viața în vară în localitatea 2 Mai, după ce au fost loviți în plin de o mașină condusă de un șofer care consumase droguri. Dincolo de lipsa unor sancțiuni corecte și aspre aplicate consumatorilor de droguri care se urcă la volan, lipsa amenajării urbanistice corespunzătoare a pus și ea umărul la tragedie. Absența unui trotuar pe care pietonii să poată circula în siguranță pe drumul dintre 2 Mai și Vama Veche, o zonă intens tranzitată mai ales de turiști în sezonul estival, a favorizat producerea accidentului fatal, iar la baza acestei probleme stă, încă o dată, indolența autorităților. În 2022, în comuna Limanu – care are în administrare localitățile Vama Veche, 2 Mai, Hagieni și Limanu – s-au înregistrat, potrivit platformei Tempo a Institutului Național de Statistică, peste 38.000 de turiști. Toate aceste zeci de mii de oameni veniți să se cazeze în această zonă nu au fost un motiv suficient pentru autorități să se implice în amenajarea unei infrastructuri minimale pentru siguranța circulației. Problema este replicată la nivelul întregii țări, fapt vizibil în numărul de accidente cu oameni loviți de mașini chiar pe marginea drumurilor. Alina – Elena Vasiliu