Statistic, stăm mai bine în clasamentele UE datorită stabilității cursului valutar

La finalul lunii martie, Eurostat, Institutul de Statistică al Uniunii Europene, a prezentat raportul legat de evoluția țărilor membre ale UE în funcție de indicatorul PIB per capita, exprimat în paritatea puterii de cumpărare.

România se afla pe locul 18 în UE, cu un PIB per capita de 79% din media UE, față de 78% din media UE în 2023.

Cu acest indicator statistic, România este peste Grecia, Croația, Ungaria, Slovacia sau Bulgaria și se află la egalitate cu Polonia și Estonia, considerată cea mai digitalizată țară a Europei.

Pe primele locuri la PIB per capita în PPP se află Luxemburg, care are 141% peste media UE, Irlanda, cu 111% peste media UE, Olanda, cu 35% peste media UE, și Danemarca, cu 28% peste media UE.

Germania, cea mai puternică țară a Europei, se situează la 15% peste media UE. PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare înseamnă o împărțire a PIB-ului nominal al unei țări la numărul de locuitori, iar rezultatul este ajustat cu un anumit nivel al prețurilor.

Când am intrat în Uniunea Europeană, în 2007, eram la jumătate față de media Uniunii Europene.

În ultimii ani, când am recuperat teren depășind Ungaria și ajungând la același nivel cu Polonia, am fost ajutați de creșterea nominală a PIB și de stabilitatea incredibilă a cursului valutar leu/euro. În ultimii cinci ani, PIB-ul a crescut în valoare nominală în lei cu 65%, de la 1.066 de miliarde de lei la 1.766 de miliarde de lei (355 mld. euro) anul trecut, în timp ce cursul valutar leu/euro a crescut, în același interval, cu numai 4%, de la 4,77 lei/euro la 4,97 lei/euro la finalul anului trecut.

Să ai o creștere în euro a PIB de 61% în cinci ani este un lucru remarcabil. Numai Mugur Isărescu știe cum ține cursul valutar leu/euro stabil. Creșterea PIB, adică a valorii adăugate aduse în economie de companii și de administrația publică, a permis și creșterea salariilor, cel puțin a salariului mediu, care a crescut cu 70%. Indicatorul PIB per capita la PPP este doar un indicator statistic și nu reflectă nivelul de dezvoltare al unei țări. Nu reflectă nivelul de educație, cultură, administrație al țării respective, nu reflectă calitatea vieții.

De asemenea, fiind un indicator statistic, unii pot sta mai bine, peste media națională, alții pot sta sub media națională.

Spre exemplu, conform Eurostat, zona București-Ilfov era în 2023 la un PIB/capita de 190% din media UE.

Regiunea Nord-Est din România se află la jumătate din media UE, regiunea de Vest fiind la 78% din media UE, în timp ce regiunea Nord-Vest era la 71%, iar sudul și estul țării se află la 60–61% din media UE. La nivel european, Bucureștiul, care se află la 190% din media UE, este aproape de Praga, care are 193% din media UE, depășește Budapesta, care are 168%, și Viena, care are 138%. Pentru cineva care nu lucrează cu date statistice, în nicio situație Bucureștiul nu ar fi peste Budapesta sau Viena. Datele statistice sunt reci, seci – sunt doar o împărțire a unor indicatori. Deși multă lume nu crede, prețurile în România sunt mici, sub media UE, într-un coș de consum mai amplu care include alimentele, serviciile, transportul, prețul apartamentelor etc. Pentru un străin care vine în România, care stă câteva zile în București, Cluj, Timișoara, Iași, ceea ce găsește aici este mult mai bine decât la el în țară și devine, dintr-odată, surprins de situația economică a României – cel puțin cea din orașele mari. Sunt foarte mulți români care lucrează în afară și care constată că se trăiește mai bine în România decât acolo unde muncesc și locuiesc în orașele europene.

O parte dintre ei chiar decid să se întoarcă. Un indicator la care se uită este legat de prețul apartamentelor/caselor, care în România este încă jos. În Europa de Vest, foarte greu reușești să-ți cumperi o locuință, mai ales în orașele europene cunoscute.

În București, Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu, Brașov poți să găsești o locuință rezonabilă, cu mult sub prețurile din Vest. Când mergi la muncă în afară sau chiar să te stabilești acolo, chiria unei locuințe sau o rată la bancă pentru un credit imobiliar îți consumă o mare parte din salariul lunar. Iar în final s-ar putea să nu-ți mai rămână mare lucru după toate cheltuielile pe care le ai. Dar, ca să fim corecți, creșterea PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare are o parte reală datorită creșterii salariilor în valoare nominală, datorită creșterii PIB-ului în valoare nominală, în lei, și stabilității cursului valutar leu/euro. Dacă mai prindem încă un deceniu de creștere a PIB în valoare nominală și o stabilitate a cursului valutar leu/euro, vom ajunge, statistic, la media UE. Până când vom ajunge la nivelul și condițiile din Europa de Vest, măcar să semnalizăm că, statistic, stăm mai bine.  

Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin.