Star Trek de România - dronele pun stăpânire pe cerul Bucureștiului

PE CERUL LONDONEZ DINTR-O SEARĂ DE SÂMBĂTĂ ACUM CÂTEVA SĂPTĂMÂNI, undeva în apropierea London Bridge, un roi de câteva zeci de luminițe lua, după un zbor aparent dezorganizat, forma emblemei Star Trek. În realitate, o flotă de drone de mici dimensiuni desfășura un spectacol de lumini la inițiativa Paramount Pictures, Ars Electronica Futurelab și Ascending Technologies, cu ocazia Orei Pământului (pentru necunoscători, un eveniment anual foarte răspândit, ce implică în teorie stingerea luminilor peste tot în lume timp de o oră). Luminițele dronelor așezate în formație înaltă de 90 de metri au scăzut și ele în intensitate, dar dincolo de asta, au dovedit cum obiectele de zbor fără pilot întâlnite până acum doar în sfera militară își pot găsi și o întrebuințare comercială – Paramount Pictures a și promovat astfel filmul “Star Trek: Into Darkness”.

Spectacolul de lumini din Londra a fost practic o avanpremieră a modului în care dronele pot invada și mediul de afaceri și, mai cu seamă, zona rezidențială. Cea mai mică dronă din lume, de exemplu, Delfly Micro, are dimensiunile unei monede, în timp ce printre cele mai mari se numără Heron, care se apropie de anvergura unui Boeing 737. “Dronele sunt deja disponibile într-o varietate foarte mare de forme și dimensiuni și au început să deservească tot mai multe scopuri. Unele se apropie de amploarea unui Boeing 737, altele sunt chiar mai mici decât un avion cu telecomandă”, confirmă un raport al Federal Aviation Administration (FAA). “Teoretic, orice avion sau aparat de zbor poate fi o dronă”, explică și Missy Cummings, directorul Humans and Automation Laboratory din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, ceea ce înseamnă că într-un viitor nu foarte îndepărtat există chiar posibilitatea ca avioanele de pasageri să devină drone.

AȘA SE EXPLICĂ DEMERSURILE TOT MAI VIZIBILE PESTE TOT ÎN LUME, mai ales în ultima perioadă, pentru folosirea dronelor dincolo de sfera militară. În SUA, peste 10.000 de drone de mici dimensiuni (sub 25 de kilograme) ar putea survola marile orașe în scopuri comerciale în următorii ani, cifră estimată să ajungă la 25.000 în următorul deceniu și la peste 30.000 până în 2030, conform oficialilor FAA. Numai în SUA există în prezent peste 50 de companii care produc în total 155 de modele de drone, însă China nu este nici ea deloc de neglijat din acest punct de vedere. Marea Britanie are de asemenea o serie de proiecte pentru folosirea civilă a dronelor – un consorțiu de companii conduse de BAE Systems are un buget de peste 36 de milioane de euro pentru drone, iar alte 20 de milioane de euro au fost deja investite pentru transformarea unei foste baze militare din Whales în primul centru european pentru testare și zbor de drone civile.

Și aici e vorba doar de dronele care intră sub incidența federală și a autorităților, pentru că în calcul nu sunt luate cele folosite în scopuri recreaționale, de cele mai multe ori de dimensiunea unui avion de jucărie cu telecomandă. Pe DIY Drones, o comunitate online clădită în jurul pasionaților de asemenea dispozitive construite chiar de mâinile lor sau cumpărate cu sume nu foarte ridicate de la zecile de mici companii producătoare care deservesc asemenea cumpărători, există peste 26.000 de membri. Cel mai probabil, peste 1.000 de asemenea drone își găsesc locul în fiecare lună în casele americanilor, cu atât mai mult cu cât prețurile au devenit în ultima vreme mai mult decât accesibile. O dronă rudimentară, să-i spunem, controlată prin intermediul unui iPhone sau iPad, costă în jur de 250 de euro, iar modele ceva mai avansate pentru consumatorii de acasă au un preț cel mult dublu. Evident, există și variante mai tehnologizate, de câteva mii de euro, dar sunt mai degrabă adresate companiilor decât consumatorilor din mediul rezidențial.

EXPANSIUNEA DRONELOR ARE IMPLICAȚII FOARTE MARI, mai ales pe măsură ce devin din ce în ce mai sofisticate și dotate cu diverse tehnologii între care și camere foto-video. Pe de-o parte, astfel de aparate de zbor își găsesc întrebuințare aproape în orice domeniu – industria cinematografică le poate folosi pentru a obține imagini altfel foarte greu de realizat, în agricultură există deja fermieri care folosesc drone pentru a monitoriza plantațiile și, într-un sens mai larg, dronele ar putea fi utilizate pentru stropirea și fertilizarea culturilor, autoritățile le-ar putea folosi pentru monitorizarea traficului și stării drumurilor, dar și pentru urmărirea infractorilor sau misiuni de salvare, deși din acest punct de vedere au apărut deja și primele obiecții cu privire la încălcarea intimității, iar astea sunt doar câteva exemple. Ca să nu mai vorbim despre potențialul de generare de noi afaceri; nenumărați antreprenori caută sau au început deja să facă business nu din vânzarea propriu-zisă a dronelor, ci oferind servicii efectuate cu asemenea aparate de zbor. Un start-up din SUA vrea, de exemplu, să folosească drone pentru expedierea de obiecte cumpărate de pe internet sau trimise de consumatori asemenea scrisorilor prin poștă. Un altul vrea să transporte alimente și medicamente în zonele sărace din lume.

Iar doi tineri antreprenori români, Cosmin Negrea și Cristian Arhire de la Eyecloud, folosesc deja de mai multă vreme drone pentru realizarea de fotografii și filmări aeriene la cerere. În ecuația dronelor există și o serie de limitări, mai ales cu privire la drepturile de zbor (asemenea aparate de zbor nu au voie să urce la o înălțime mai mare de 250 de metri pentru a nu intersecta culoarele de zbor ale aeronavelor companiilor de aviație), dar odată ce FAA va defini o serie de reguli și proceduri, industria dronelor are toate șansele să decoleze. Până la 100.000 de locuri noi de muncă vor fi create în jurul aparatelor de zbor fără pilot între 2015 și 2025, arată studiile, iar economia americană a dronelor va ajunge la aproape 75 de miliarde de euro.