Stăpânii zonei euro au greșit, iar nota de plată va fi achitată de toate economiile europene: Majorările tot mai mari ale ratei dobânzii dirijate de BCE, combinate cu politica restrictivă privind cheltuirea banilor publici și inflația care pare să nu dea înapoi riscă să arunce Europa într-o furtună economică

Cei mai importanți factori de decizie politică riscă să arunce Europa în recesiune, într-una din ceea poate fi catalogată drept cea mai mare lovitură data economiei regiunii pe fondul deciziilor unor instituții cheie precum BCE, scrie Bloomberg.

Combinația dintre ratele dobânzilor mai mari și o nouă politică restrictive privind  cheltuielile publice amenință să blocheze expansiunea economică și să crească riscul unei recesiuni dure.

Pe fondul costurilor de împrumut din ce în ce mai mari, care vor impacta și anul 2024, economia Europei s-ar putea contracta cu 3,8%. În funcție de prețurile energiei, eliminarea măsurilor de sprijin a gospodăriilor, micilor intreprinderi și afaceri, ar putea duce la o contracție și mai severă de 5%.

Această dublă lovitură pentru creșterea economică reflectă efectele negative ale rundelor de majorare a ratei dobânzii dirijate de BCE, la care se adaugă o iminentă restrângere a cheltuieilor, unde Germania a dat tonul.

Combinația dintre ratele ridicate și guvernele cu posibilități limitate de a sprijini expansiunea economică riscă să blocheze zona euro într-o menghină.

„Există pericolul ca rezistența de care a dat dovadă până acum economia să provoace oarecare mulțumire, iar austeritatea și continuarea politicii de înăsprire monetară să provoace haos pentru că nu vor veni brusc, ci vor avea efecte în timp. Până atunci, există șanse mari ca guvernele să nu poată face mare lucru pentru a stabiliza activitatea economică”, a declarant Jamie Rush de la Bloomberg Economics.

În timp ce analiștii se uită cu optimism către cazul Rezervei Federale unde anticipează acum o aterizare ușoară pentru economia SUA, criza care apasă asupra zonei euro, evidențiată de calculele lor, indică o diminuare a perspectivelor unui rezultat similar pentru Europa.

Impactul ar putea depăși ciclul anterior de înăsprire de dinaintea crizei financiare mondiale și ar putea rivaliza cu consecințele crizei datoriilor suverane de acum zece ani.

Dilema cu care se confruntă BCE și ministerele de finanțe este dacă economia este suficient de robustă pentru a susține această presiune fără o recesiune, într-un moment în care niciuna dintre părțile implicate în mixul de politici nu se confruntă în mod deschis cu această perspectivă.

Economiile europene se confruntă cu o problemă destul de complexă: costurile de împrumut din ce în ce mai mari, care ar putea să se mențină în viitorul apropiat, și eliminarea măsurilor de sprijin oferite anterior de guverne, la care se adaugă și problema inflației.

După ce a fost criticată pentru că a început cu întârziere procesul de înăsprire a politicii monetare, BCE este deja în vizorul politicienilor pentru problemele pe care încep să le provoace creșterile de rate.

Până în prezent, economia s-a dovedit rezistentă în fața mai multor runde de înăsprire și a retragerii treptate a măsurilor de finanțare guvernamentală oferite în timpul crizei energetice.

Zona euro a evitat o recesiune în timpul iernii și apoi și-a revenit în al doilea trimestru, desi nu în mod complet, deoarece Germania a stagnat, iar Italia s-a contractat economic.

Cel mai sumbru semnal a fost dat chiar de șeful BCE, Christine Lagarde, care după ce a pus pe pauză temporar politica de înăsprire monetară, a recunoscut că perspectivele economice al regiunii s-au deteriorat.