Sprint spre 1 miliard de lei

„2019 a fost un an record pentru grupul TeraPlast din punctul de vedere al vânzărilor”, susține Alexandru Stănean, CEO al TeraPlast. Din 2017 până în 2019 grupul și-a dublat cifra de afaceri, de la 426 de milioane la 972 de milioane de lei. Creșterea a fost impulsionată atât de achiziția furnizorului de sisteme complete pentru acoperișuri Wetterbest, valoarea totală a tranzacției – finalizată anul trecut – ajungând la peste 17 milioane de euro, cât și de creșterile organice din 2019. Profitul net s-a majorat în ultimul an cu 85%, până la aproximativ 42 de milioane de lei, iar EBITDA, profitul operațional al grupului, s-a dublat la rândul său față de 2017 și a înregistrat o creștere de 42% față de 2018, atingând valoarea de 91,2 milioane de lei. Numărul de angajați a crescut cu 20% în ultimii ani, echipa businessului numărând în prezent peste 1.200 de persoane, iar rentabilitatea capitalului – „un alt lucru important pentru acționari” – a crescut de la 9,3 la 15%. Rezultatele vin pe fondul unui context favorabil al pieței construcțiilor, dar și prin capitalizarea investițiilor anterioare realizate de companiile din grup.
Tot anul trecut, două dintre businessurile grupului, Wetterbest și TeraGlass, au fost transformate complet în urma unor investiții de peste 98 de milioane de lei, o parte – 70 de milioane – finanțate cu ajutor de stat. „O parte din investiții au fost direcționate spre deschiderea unei fabrici noi la Băicoi – 15.000 de metri pătrați de hale și spații auxiliare – în care trecem de la producția de atelier la o fabrică la nivel cu orice altă fabrică similară din Europa, care ne va permite să ne eficientizăm fluxurile logistice și de producție și care ne face încrezători că cele mai mari creșteri din grup vor fi la Wetterbest, pentru că nu mai suntem o serie de ateliere, ci suntem 15.000 de metri pătrați de hale.”
Cea mai bună performanță a anului trecut a fost înregistrată de TeraPlast, cu un avans al afacerilor de 25%, până la 365 de milioane de lei, EBITDA având o creștere de 80% față de perioada similară a anului trecut, până la 37 de milioane de lei. Diviziile TeraSteel din România și Serbia au înregistrat cea mai bună marjă de profitabilitate, îmbunătățirea marjei segmentului de panouri termoizolante datorându-se economiilor la achizițiile de materii prime, precum și creșterii gradului de utilizare a capacității de producție din Serbia. Veniturile Wetterbest, al doilea jucător pe piața țiglei metalice din România, s-au majorat cu 22% în 2019, ajungând la 269,9 milioane de lei, iar EBITDA a atins pragul de 15,1 milioane de lei. La rândul său, TeraGlass a beneficiat de o investiție de 16,1 milioane de lei în 2019, urmând ca prin acest proces fluxul de lucru pentru producția ferestrelor și ușilor să fie complet automatizat. Grupul a produs anul trecut 16 milioane de metri liniari de țeavă și 7 milioane de metri liniari de profiluri, 14.000 de tone de granule, 8 milioane de bucăți de fittinguri și produse rotoformate, 3 milioane de metri pătrați de panouri, 7.000 de tone de structuri zincate, 5 milioane de metri de țiglă metalică, 118.000 de unități de ferestre și uși și 7.000 de tone de PVC rigid reciclat, „în condițiile în care anul trecut nu am folosit fabrica nouă”, subliniază Stănean.
Potrivit estimărilor reprezentanților companiei, anul acesta grupul TeraPlast va înregistra venituri de peste 1 miliard de lei și o îmbunătățire semnificativă a profitabilității, EBITDA bugetată fiind de peste 145 de milioane de lei, în creștere cu 59% față de 2019. „De-abia începem. Roadele investițiilor pe care le-am realizat anul trecut le vom culege începând cu 2020, de aceea cifra de afaceri va urca la 1,25 de miliarde de lei”, a declarat Stănean. „După un sprint cum a fost cel de anul acesta ne mai propunem încă unul de aproape 60% pe partea de profitabilitate. Nu cred că suntem nerealiști în ceea ce ne propunem. Cel puțin pentru două dintre businessurile din grup, Wetterbest și TeraGlass, sunt alte fabrici față de 2019, sunt alte condiții în care se lucrează. Am ajuns în secolul XXI la cele două capitole. În plus, și la TeraPlast avem investiții care vor da rezultate, vom avea un pic și de la TeraSteel, din Serbia, și așa ajungem la cifrele acestea”, conturează executivul așteptările companiei pentru acest an. Reprezentanții grupului mizează și pe o menținere la un nivel relativ ridicat a investițiilor în infrastructură, „pentru că România are nevoie de ele”. În plus, spune Stănean, 2020 este ultimul an în care se mai pot semna contracte pe fonduri europene din exercițiul care se termină anul acesta. „Mi-ar părea rău să constat că România are o rată de accesare de 60-70% a fondurilor europene în condițiile în care alte țări precum Polonia ar putea să acceseze mai mult decât i se alocă.”
Pentru 2020, principalul focus al grupului este de a aduce în parametri investițiile pe care le-au făcut. „Acționarii și-au făcut datoria, au alocat resurse, bani, acum e treaba noastră, cu fabricile noi, cu utilajele noi, cu liniile noi pe care le avem, să producem vânzări și profit pentru acționari.” În ceea ce privește prețurile, executivul spune că, după ce anul trecut materiile prime, precum oțelul sau plasticele, au înregistrat prețuri relativ scăzute, minime în ultimii cinci ani sau chiar mai bine, anul acesta anticipează o creștere pe acest segment, iar în momentul în care prețurile materiilor prime ar escalada, compania va fi obligată la rândul său să crească prețurile. „Deja anul acesta am operat anumite creșteri de prețuri pentru că anul trecut materiile prime, și oțelul, și chimicalele, au fost la minime, anul acesta au o singură direcție în care pot merge – în sus, lucru care se și întâmplă.” Un alt factor care poate determina creșterea prețurilor, adaugă el, este fluctuația cursului valutar. „Noi cumpărăm majoritatea materiilor prime în euro și aproape 80% din vânzarea internă este în lei, deci suntem forțați să creștem prețurile.” Pornind de la datele furnizate de INS, potrivit cărora sectorul de construcții a crescut cu aproximativ 27% anul trecut, executivul companiei estimează că segmentul materialelor de construcții a fost de maximum 20%, de aici rezultând o valoare a acestui sector de aproximativ 4,5 miliarde de euro.
Stănean spune că, deși în România lumea începe să construiască cu materiale mai sustenabile, există încă o diferență mare între ce și-ar dori să vadă în piață – o preocupare mai mare pentru performanța energetică, creșterea gradului de control al locuințelor – și ce există, de fapt. În fapt, spune executivul, piața este destul de polarizată. „Sunt zone, în general zonele scumpe, precum Clujul, unde se construiește bine, se pun materiale de calitate, cu trei sticle, cu încălzire în pardoseală. Vorbim de apartamente la mult peste 1.000 de euro metrul pătrat. Acolo unde discutăm însă de apartamente cu prețuri mai mici, sub 900 de euro, cum e de exemplu Bistrița, deja vedem că ferestrele au două, și nu trei sticle, scăzând astfel gradul de izolare termică, se caută scurtături, se caută soluții de ieftinire, de scădere a costului. Mi-aș dori să vedem clădirile mergând spre o zonă de sustenabilitate și de performanță energetică, inclusiv din perspectiva materialelor folosite, dar mai avem mult până acolo.”
În Europa de Vest, adaugă el, firmele care participă și au materiale de construcție pentru care pot dovedi că încorporează materiale reciclate participă la o licitație unde primesc puncte în plus. „În România, cam tot ce înseamnă materiale de construcții din materiale reciclate e asimilat cu calitatea a doua sau cu deșeurile, nicidecum nu primești premium la preț, ci lumea îți cere să dai discount pentru că ai material reciclat. Există încă diferențe fundamentale de mentalitate. Mi-e foarte greu să spun că în trei, cinci sau zece ani vom ajunge să avem mentalitatea celor din vest, pentru că noi, românii, în general nu suntem obișnuiți să ne gândim la mediul înconjurător, să avem grijă de el pentru zece generații de acum încolo.”
Despre o posibilă criză în imobiliare, Stănean spune că în ultimul trimestru al anului trecut și în prezent „nu prea mai vorbește lumea de criză”. Executivul adaugă că, deși nu ține de competența reprezentanților companiei să ofere astfel de pronosticuri, nefiind analiști macroeconomici, potrivit datelor din piață pe care le analizează nu anticipează încă o criză pe termen scurt, poate chiar mediu. „În mod evident avem planuri de criză, inclusiv investițiile pe care le-am făcut în ultimii ani au ca efect colateral o protejare mai bună în fața crizei. În momentul în care ne întindem în mai multe segmente de piață, produsele noastre putând fi folosite la orice tip de construcție, această diversitate ne conferă o oarecare protecție în fața unei contracții care probabil că va veni mai devreme sau mai târziu.”
O criză este însă, și în piața materialelor de construcții, la nivelul resursei umane. Forța de muncă este greu de găsit, spune Stănean, și nu doar ca număr sau calificare, ci și ca disponibilitate de lucru. „Noi încercăm să lucrăm 1.020 de schimburi pe an, ceea ce înseamnă că suntem opriți 15 zile pe an. În rest lucrăm șapte zile pe săptămână, 24 de ore din 24. Oamenii nu mai sunt dispuși să lucreze noaptea și în weekenduri. Foarte greu am reușit să îi aducem la ritmul acesta de lucru industrial.” Pentru a acoperi necesarul de muncitori reprezentanții companiei au adus aproape 40 de vietnamezi care lucrează jumătate în fabrica din Bistrița, jumătate la cea din Băicoi. „Suntem relativ mulțumiți de ei și în măsura în care nu găsim angajați români, vom mai aduce, pentru că noi trebuie să facem producția pe care ne-am programat-o.” În ceea ce privește înlocuirea resursei umane cu inteligența artificială, executivul spune că în prezent grupul TeraPlast folosește automatizări, roboți, însă momentan doar la nivelul de birouri, în special în departamentul financiar și departamentul de credit, pentru a eficientiza planificarea producției. Pentru fabrici, în schimb, executivul spune că utilajele companiei sunt oricum foarte performante și au un consum redus de manoperă. „Tehnologia pe care o avem e foarte performantă, nu necesită foarte multă forță de muncă.”