Sprint de la digitalizarea ad-hoc, spre hubul de tehnologie

Peste 70% din liderii de business din România, atât din organizațiile de stat, cât și din companiile active în sectorul privat, consideră benefică accelerarea proiectelor de transformare digitală, după doi ani în care tehnologia a demonstrat că poate ține oamenii conectați și poate susține activitățile companiilor atunci când ele sunt mutate aproape în totalitate în mediul online. De ce este însă nevoie pentru a trece de la digitalizarea spontană, la o strategie coerentă în această direcție?

„Vorbim foarte mult despre inovație și despre instrumentele pe care inovația le aduce – diverse servicii, soluții, aplicații ale tehnologiei. Însă n-am putea vorbi despre asta dacă n-am aduce educația în discuție. Educația este unul din marile pariuri pe care le avem pentru a duce țara mai departe în cursa spre digitalizare, pentru a evolua, pentru a facilita dezvoltarea societății pe orizontală și verticală”, a spus Bogdan Putinică, general manager în cadrul Microsoft România, în cadrul evenimentului InnovX – BCR, un proiect ZF și BCR. Potrivit lui, România are de recuperat decalaje mari prin prisma acestui lucru,  și de aceea ei și-au concentrat o parte din energii și strategii în această direcție. De aceea, pentru ca România să continue cu pași rapizi drumul spre transformarea într-un hub de inovație și digitalizare, unul dintre cei mai importanți factori care trebuie luați în calcul este educația digitală, consideră executivul. La rândul său, Daniel Rusen, director de marketing și operațiuni al Microsoft, susține că în prezent există o mare oportunitate, astfel încât țara să devină un centru de inovație și digitalizare cel puțin pentru Europa. „Ne dorim să exportăm idei. Ne dorim să exportăm tehnologie și nu mai vrem să exportăm talente. Pe de o parte, gradul de digitalizare al mediului de afaceri este încă scăzut, încă la început, dar lucrul acesta reprezintă o oportunitate pentru viitor. Pe de altă parte, avem baze solide. În primul rând, dacă ne uităm la companiile de IT din România, acestea sunt deja mature, avem deja un număr ridicat de specialiști aici.” Mai mult decât atât, adaugă el, universitățile din România produc specialiști – și sunt tot mai multe cele care investesc în acest domeniu. Un alt element important care va contribui la dezvoltarea tehnologică a României este reprezentat de dorința și nivelul de conștientizare al actorilor din mediul privat, dar și din sectorul public, cu privire la nevoia unor strategii concrete de digitalizare. Mai multe studii din piață arată că peste 70% dintre liderii de business din România, atât cei activi în organizațiile de stat, cât și cei care reprezintă mediul de business privat, consideră benefică accelerarea proiectelor de transformare digitală, completează Daniel Rusen.

Însă, potrivit lui Cristian Săndescu, CEO al Coda Intelligence, start-up românesc specializat în dezvoltarea de soluții software pe segmentul securității cibernetice, o bună parte din companii nu au neapărat o strategie de digitalizare, „lucrurile se întâmplă destul de ad-hoc”, mai ales în companiile mici și mijlocii care răspund cu viteză foarte mare la stimuli externi precum pandemia. „Și aici joacă un rol cheie partenerii noștri și partenerii lor, cei care îi ajută să dezvolte sisteme informatice importante, în a alinia procesele de la nivelul clienților și companiilor finale în jurul unor standarde și a unor bune practici răspândite și cunoscute. Însă, aceste strategii sunt destul de puțin aplicate în zona de IMM-uri.”

Ce este clar după cei mai bine de doi ani de pandemie este că oamenii au început să înțeleagă care sunt avantajele aduse de noile tehnologii, iar o tendință generată de noul context este aceea de a avea cât mai multe experiențe digitale utilizând doar telefonul mobil, subliniază Sergiu Neguț, cofondator și COO al FintechOS, start-up românesc care dezvoltă soluții digitale pentru industria financiară. „Există  tendința că totul trebuie să încapă într-un telefon mobil – toată viața noastră, toată interacțiunea birocratică, toată interacțiunea cu serviciile pe care le consumăm, o bună parte din interacțiunea socială, totul se petrece cumva prin telefonul mobil. Iar a fi în stare să produci o experiență financiară, o experiență de consum de servicii de orice fel, o experiență de achiziție prin componente financiare care trebuie să fie mobile based e parte dintr-o tendință pe termen lung care a fost puternic accelerată de situația pandemiei”, spune Neguț.

El a adăugat că în următorul deceniu, adică în următorii zece ani, integrarea experiențelor digitale în viața de zi cu zi a oamenilor va fi mult mai profundă și complexă, având în vedere că serviciile vor fi interconectate. „Mă aștept ca tendința asta în care noi vedem doar produse simple și nesofisticate și care sunt consumabile prin telefonul mobil sau orice altă interfață digitală să facă pași spre complexitate. Oamenii caută experiențe și produse noi, care nu s-au inventat încă și în care vedem fuziunea mai multor componente din produsele existente acum pentru că trendul se mută de la ce poate să ofere un producător de produse financiare, spre ce poate să consume un consumator în contextul în care omul, de fapt, caută să își trăiască o viață frumoasă. Și atunci apar o mulțime de oportunități care nu sunt încă definite ca produse sau care sunt definite printr-un mare număr de produse care trebuie să înceapă să comunice între ele. Și asta este zona în care o tehnologie, cum facem noi, permite comunicarea mult mai amplă între diverse tipuri de servicii și fuziunea lor într-un serviciu mai complex, mai natural și mai uman, mai ușor de folosit”, a explicat Sergiu Neguț.

Ce a mai lăsat în urmă pandemia este un ecosistem de start-up-uri mult mai dezvoltat, a menționat Daniel Rusen. „Cel mai important este că avem un ecosistem vibrant de start-up-uri. Ne aflăm într-o perioadă în care comunicațiile și tehnologia au depășit sau au redus barierele de expansiune ale corporațiilor românești, ale companiilor românești. Există mai multe oportunități pentru antreprenorii și ideile românești să devină povești de succes la scară mondială. Chiar start-up-urile au acest potențial de a ajuta economia în procesul de redresare și de creștere economică”, consideră el.

Bogdan Putinică este de părere că start-up-urile reprezintă pentru România o șansă la un viitor mai bun pentru sectorul și industria națională de IT. „Ecosistemul de start-up-uri din România este undeva la 60% din ecosistemul de start-up-uri din întreaga regiune, ceea ce reprezintă o poziție fruntașă, onorantă pentru țară și cu o dinamică de creștere foarte mare. Eu cred foarte mult în start-up-urile românești ca și segment de piață, aceasta reprezintă, în sfârșit, valorizarea corectă a capitalului uman pe care România îl are – tranziția de la celebrele proiecte de outsourcing la inovație și proprietate intelectuală. Cred că start-up-urile reprezintă pentru țara noastră o șansă la un viitor mai bun. Cifrele arată foarte bine pentru noi și avem toate oportunitățile în față”, a mai spus Bogdan Putinică. El argumentează că, deși România are de recuperat mult în privința adoptării de soluții de digitalizare, datorită celor peste 220.000 de specialiști și profesioniști IT la nivel național, industria tech românească reprezintă deja un hub digital pentru regiunea Europei Centrale și de Est. „În următorii cinci ani, aproximativ, industria de IT din România ar putea genera 10% din PIBa și ar putea adăuga pe piața muncii circa 600.000 de locuri noi de muncă”, consideră executivul.

Bogdan Lițescu, CEO și fondator al Plant an App, companie locală specializată în low-code, care a dezvoltat o platformă pentru crearea rapidă de aplicații software dedicate firmelor mari, este de părere că pentru a susține dezvoltarea întregului ecosistem de business este nevoie de colaborare între start-up-uri și ceilalți jucători activi atât în mediul privat, cât și în cel public. „Start-up-urile au nevoie de corporații drept clienți. Dar, pe de altă parte, și corporațiile au nevoie de inovația din start-up-uri pentru că trăim vremuri în care dacă nu inovezi nu mai exiști. Și este mult mai eficient să iei inovația de pe piață, de la un start-up care se mișcă foarte rapid, nu are toată structura de costuri și de birocrație în jur. Vrem să creăm în România un hub de tehnologie, de start-up-uri, de inovație și e nevoie de acest parteneriat; este nevoie ca oamenii să se plimbe între organizații – de la organizații la start-up-uri, de la start-up-uri înapoi în companii mari, poate de la start-up-uri la stat, –  doar atunci o să vedem într-adevăr secretul Silicon Valley și anume faptul că totul este despre oameni și cunoștințele pe care oamenii le dobândesc crescând companiile mari și apoi ducându-se să înceapă noi companii, noi start-up-uri”, a explicat Bogdan Lițescu. Despre colaborarea între start-up-uri, corporații și stat a vorbit și Diana Dumitrescu, CEO al acceleratorului pentru start-up-uri InnovX. „Corporațiile sunt extrem de importante, acestea devin clienți ai start-up-urilor. Și atunci acestea ar trebui să aibă procese de adopție mult mai rapide; noi ne dorim să creăm un program de open innovation pentru acestea, astfel încât să existe un flux mai rapid în a lucra cu ele, pentru că start-up-ul este foarte dinamic în tot ceea ce face. Corporația este birocratică, dar aceasta depinde de la corporație la corporație. Iar dacă vorbim despre stat, ne dorim ca statul, într-un viitor apropiat, să devină chiar un client al start-up-urilor care trec prin acceleratorul InnovX, ceea ce înseamnă educație axată pe digitalizare și de inovare și pentru administrațiile publice”, susține ea.

Un alt trend creat de situația pandemică, dar și de conflictul armat din Ucraina, o reprezintă îndreptarea atenției tuturor actorilor spre resursele naționale, este de părere Florin Popa, director B2B în cadrul Orange România. „Trendul acesta de orientare către resursele locale, de localizare a soluțiilor, trend adus atât de pandemie, dar mai ales de războiul care a blocat lanțurile logistice, este o oportunitate. Pot fi atrase resurse și pot fi create huburi de tehnologie aici, soluții cu mai multă valoare adăugată, aplicații, poate fi produsă înaltă tehnologie. Se vorbește foarte mult de criza microprocesoarelor și de faptul că Uniunea Europeană dorește să construiască facilități de producție pentru așa ceva. Trebuie să ne asigurăm că acestea vor fi localizate și în România. Și, în final, e clar că dacă vrem să fim cu adevărat competitivi ca țară trebuie să devenim digitali, să fim în prima linie a celor care folosesc noile tehnologii de tip automatizarea proceselor, inteligența artificială și așa mai departe, pentru că nu avem cum să fim competitivi folosind tehnologii din secolul trecut”, a conchis Florin Popa.

„Educația este unul din marile pariuri pe care le avem pentru a duce țara mai departe în cursa spre digitalizare, pentru a evolua, pentru a facilita dezvoltarea societății.”

Bogdan Putinică, general manager, Microsoft România

„Gradul de digitalizare al mediului de afaceri este încă scăzut, încă la început, dar lucrul acesta reprezintă o oportunitate pentru viitor. Avem baze solide – dacă ne uităm la companiile de IT din România, acestea sunt deja mature, avem deja un număr ridicat de specialiști în România.”

Daniel Rusen, director de marketing și operațiuni, Microsoft

„A fi în stare să produci o experiență financiară, o experiență de consum de servicii de orice fel, o experiență de achiziție prin componente financiare care trebuie să fie mobile based, e parte dintr-o tendință pe termen lung care a fost puternic accelerată de situația pandemiei.” 

Sergiu Neguț, cofondator și COO, FintechOS

„O bună parte dintre companii nu au neapărat o strategie de digitalizare, lucrurile se întâmplă destul de ad-hoc, mai ales în companiile mici și mijlocii care răspund cu viteză foarte mare la stimuli externi, cum a fost pandemia.”

Cristian Săndescu, CEO, Coda Intelligence

„Ne dorim ca statul, într-un viitor apropiat, să devină chiar un client al start-up-urilor care trec prin acceleratorul InnovX, ceea ce înseamnă educație axată pe digitalizare și inovare și pentru administrațiile publice.” 

Diana Dumitrescu, CEO, InnovX

„Start-up-urile au nevoie de corporații drept clienți. Dar, pe de altă parte, și corporațiile au nevoie de inovația din start-up-uri pentru că trăim vremuri în care dacă nu inovezi nu mai exiști. Și este mult mai eficient să iei inovația de pe piață, de la un start-up care se mișcă foarte rapid, care nu are toată structura de costuri și de birocrație în jur.”

Bogdan Lițescu, CEO și fondator, Plant an App

„Trendul acesta de orientare către resursele locale, de localizare a soluțiilor, trend adus atât de pandemie, dar mai ales de războiul care a blocat lanțurile logistice, este o oportunitate pentru România; există posibilitatea de a atrage resurse și să de a crea huburi de tehnologie aici, soluții cu mai multă valoare adăugată, aplicații, înaltă tehnologie.” 

Florin Popa, director B2B, Orange România