Spitalele intră în sfârșit pe șantier: cele trei unități regionale de la Craiova, Iași și Cluj, plus un val de proiecte pe fonduri europene, redesenează harta infrastructurii de sănătate din România

Ÿ După mai bine de trei decenii în care investițiile în spitale noi de stat s-au putut număra pe degete, banii europeni și cei din PNRR au pus în mișcare zeci de șantiere medicale Ÿ Spitalul regional de la Craiova este singurul cu lucrări demarate, în timp ce Iașiul abia se pregătește, iar Clujul rămâne blocat în contestații Ÿ Constructorii români și grupul turc CCN își împart cele mai mari contracte.

România traversează, după o lungă perioadă de stagnare, cel mai amplu val de construcție de spitale de stat din ultimii treizeci de ani. Motorul îl reprezintă fondurile europene și banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care au deblocat proiecte amânate ani la rând. Dacă în 2023 tabelul Ministerului Sănătății arăta 27 de spitale cu undă verde pentru finanțare, însumând investiții de circa 10 mld. lei, abia o parte dintre acestea au ajuns efectiv pe șantier.

Cele mai vizibile proiecte rămân cele trei spitale regionale de urgență de la Iași, Cluj și Craiova, care presupun investiții în construcție de 5,6 mld. lei (1,1 mld. euro) și vor totaliza 2.506 paturi pe internare continuă. Fiecare unitate va avea între 800 și 850 de paturi, câte
20 de săli de operație și mai multe cabinete de ambulatoriu, urmând să deservească împreună circa 1,5 milioane de pacienți. Coordonarea revine Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), înființată în 2022 în subordinea Ministerului Sănătății tocmai pentru a duce la capăt aceste proiecte.

Stadiul real al lucrărilor arată însă cât de inegal avansează programul. Singurul șantier cu progres concret este cel de la Craiova, unde asocierea formată din patru mari firme românești — Construcții Erbașu, Concelex, CON-A și Bog’Art — a demarat lucrările încă de anul trecut, în baza unui contract de 1,87 mld. lei. Stadiul fizic raportat de ANDIS este de 6,7% pentru etapa a doua, cu lucrări la stâlpii și pereții subsolului și la planșeul peste subsol.

La Iași, proiectul se află „în etapa de pregătire a execuției”, după ce contractul, de circa 1,69 mld. lei, a fost atribuit grupului turc CCN, cel care a ridicat Ankara Bilkent City Hospital; inițial câștigătoare fusese asocierea românească condusă de Bog’Art, la circa 1,78 mld. lei, decizie contestată de turci. La Cluj, unde valoarea proiectului este de 2 mld. lei pentru peste 840 de paturi, nu există încă un constructor desemnat: deși fusese declarată inițial câștigătoare tot asocierea condusă de CCN, patru dintre cele nouă asocieri înscrise au depus contestații la CNSC, iar semnarea contractului este estimată la circa patru luni de la finalizarea reevaluării.

CCN, intrat în România în urmă cu cinci ani, are deja trei spitale ferme în portofoliul local — spitalul Gerota din București, regionalul de la Iași și spitalul de copii din Cluj — și așteaptă deblocarea licitației pentru regionalul de la Cluj, unde a candidat alături de Bedamiro. „Am construit peste 2 milioane de metri pătrați de spitale și operăm aceste unități în sistem PPP pentru guvernul Turciei. Nu suntem doar constructori, suntem specialiști în sănătate”, spune Burak Vardan, președinte al boardului CCN Holding. El subliniază complexitatea acestui tip de construcții: „Nu vorbim doar despre beton. Vorbim despre săli de operație, camere sterile, sisteme de gaze medicale, echipamente complexe”.

Dincolo de spitalele regionale, harta proiectelor se extinde. La Oradea este în construcție un spital nou de boli infecțioase și pneumologie, o investiție de 673,4 mil. lei finanțată aproape integral din PNRR, cu termen la finalul lui 2026, iar la Cluj-Napoca avansează un centru de neurochirurgie de 230 mil. lei și un spital de copii de
970 mil. lei. Constructorii români și-au consolidat portofoliile pe acest segment: Erbașu are în derulare, printre altele, Institutul Regional de Oncologie Timișoara, Centrul de Mari Arși din Timișoara și spitalele județene de la Giurgiu, Călărași și Tulcea, în timp ce Concelex a lucrat la spitalul oncologic Medex din Târgu-Mureș și la cel județean din Constanța, pe lângă proiecte din zona nucleară și de transport.

Cei mai mari antreprenori avertizează însă că adevărata provocare începe după inaugurare. „În 5-10 ani aceste spitale vor arăta ca cele făcute acum 50 de ani” dacă nu se alocă fonduri pentru întreținere, atrage atenția Cristian Erbașu, care dă exemplul complexelor sportive prost gestionate, ajunse să arate mai rău decât cele vechi. În opinia sa, lucrările de mentenanță nu îi mai interesează pe marii constructori internaționali, care se vor retrage spre alte piețe, astfel că întreținerea va rămâne tot în sarcina firmelor cu specialiști în construcții.

Efortul se vede și la nivel local. La Alexandria, Consiliul Județean Teleorman a predat recent Spitalului Județean de Urgență noua clădire a Unității de Primiri Urgențe, realizată prin proiectul de extindere și dotare a secției UPU. Investiția a fost finanțată în două etape, prin Programul Operațional Regional 2014–2020 și prin Programul Sănătate 2021–2027, și a adus echipamente noi — computer tomograf, ventilatoare medicale, monitoare pentru funcții vitale și aparatură pentru diagnostic și intervenții de urgență — menite să reducă timpii de intervenție pentru pacienții din întreg județul.