În spatele ușilor închise a avut loc a doua privatizare a Petrom. Statul extinde cu 15 ani toate licențele onshore pe care OMV le-a luat la privatizarea Petrom și primește un plus de 40% la redevențe. OMV Petrom plătește circa 155 mil.euro ca redevențe pentru petrol și gaz care-i generează venituri de 7,2 mld. euro

Statul a obținut o creștere de 40% a redevențelor din acordurile pe care le are cu OMV Petrom, dar procentul impresionant se aplică unei sume modeste de numai 765 de milioane de lei anul trecut @ Pe Legea Petrolului, redevențele se calculează ca procente din valoarea producției. în funcție de dimensiunea zăcământului procentele aplicate variază între 3,5% și 13,5%, pentru petrol, și între 3,5% și 13%, pentru gazele naturale @ La schimb, statul extinde perioada de explorare din Marea Neagră, pe Neptun Deep, cu 2 ani și adaugă alți 15 ani duratei tuturor licențelor de exploatare pe care OMV le-a luat odată cu privatizarea OMV Petrom @ Negocierile au fost purtate în secret, iar rezultatul a fost anunțat prin intermediul unui comunicat de presă emis de Guvern.

”Am reușit ca, după 20 de ani de la semnarea contractului inițial, să reechilibrăm cooperarea cu OMV Petrom. Obiectivele sunt ca românii să beneficieze de independență energetică și de o piață de energie predictibilă, statul să aibă venituri corect dimensionate, iar compania OMV Petrom să continue să investească și să se dezvolte pentru a deveni un actor puternic la nivel regional pe piața de energie”, a spus primul ministru Ilie Bolojan într-un comunicat de presă.

Negocierile dintre OMV Petrom și Guvern s-au purtat în contextul în care o bună parte din licențele companiei de exploatarea urmau să expire.

“Redevențele pentru petrolul și gazele pe care OMV Petrom le extrage pentru licențele preluate la privatizare vor crește cu 40%, ceea ce va asigura României o parte echitabilă din exploatarea resurselor sale”, se arată în comunicatul Guvernului.

Anul trecut, OMV Petrom a plătit redevențe de 773 mil. lei iar în 2023 a achitat 881 mil. lei.

“Ca parte a acestui acord, România prelungește durata de explorare a perimetrului din Marea Neagră cu doi ani și cu 15 ani a duratei licențelor de exploatare a perimetrelor preluate la privatizare (onshore).”

Dar această extindere nu este singura obținută. OMV Petrom și Romgaz au cerut prelungirea perioadei de explorare cu încă doi ani de zile pentru perimetrul Neptun din Marea Neagră, fază care s-ar fi încheiat în decembrie anul acesta. Cererea a fost aprobată ieri de Guvern printr-un act aditional, în cadrul unei ședințe extraordinare. Actul adițional este clasificat și el face referire la contractul semnat inițial de Petrom și francezii de la ELF în 2000. Perioada de concesiune pentru Neptun este de 45 de ani, va expira în noiembrie 2045 și aceasta rămâne nemodificată.

“Faza curentă a perioadei de explorare se va încheia în decembrie 2025, Titularii solicitând extinderea acesteia pe o perioadă suplimentară de 2 ani pentru a putea finaliza în condiții de siguranță și eficientă operațiunile petroliere agreate a se desfășura în perioada de explorare. Faza de dezvoltare a celor 2 zăcăminte comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud implică investiții masive în tehnologie de ultimă generație, fiind necesară o perioadă suficientă și resurse tehnice și umane dedicate în vederea construirii infrastructurii subacvatice, forajului și echipării sondelor de dezvoltare, respectiv construirii și punerii în funcțiune a capacităților de producție offshore pentru exploatarea resurselor comerciale de gaze naturale”, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern.

Extinderea fazei de explorare face referire la o porțiune nemapată din perimetrul Neptun, unde deja s-au forat sonde, în structurile Pelican și Domino, și de unde va începe producția din 2027 fiind identificată o acumulare de gaze de 100 mld. metri cubi. Noua sondă era inclusă în programul anterior de explorare, dar nu a putut fi executată în termen datorită evoluției operaționale a proiectului. Astfel s-a cerut extinderea termenului de explorare.

Extinderea perioadei de explorare vine în contextul în care presa din Constanța a scris că OMV Petrom a depus la Direcția Județeană de Mediu Constanța documentația aferentă proiectului de explorare a gazelor naturale prin forajul sondei ANACONDA-1, localizat în Perimetrul XIX – Neptun, zona de apă adâncă, Marea Neagră. Potrivit notei de fundamentare, investiția în această nouă sondă de explorare se ridică la 50 de milioane de euro.

Dar ce este interesant este că în schimbul acestor prelungiri, OMV Petrom renunță la procesul pe care l-a intentat statului român la Curtea de la Paris, în 2023, din cauza prevederile incluse în Legea Offshore.

“De asemenea, prin actul adițional se renunță de către reclamantă, la acțiunea desfășurată sub Regulile de arbitraj din 2021 ale Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris în dosarul arbitral ICC nr. 27655/HBH, precum și la dosarele aflate pe rolul instanțelor nationale, respectiv al Judecătoriei Sector I sub nr. 10551/299/2023 și al Tribunalului București sub nr. 6312/2/2023”, se mai arată în nota de fundamentare.

OMV Petrom a depus în 2023 Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris o reclamație împotriva statului român – prin Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) legată de regimul de vânzare a gazelor din Marea Neagră, arată site-ul e-nergia.ro.

Plângerea OMV Petrom a vizat modificarea legii offshore în ceea ce privește modul în care poate dispune de gazele produse din Marea Neagră, în sensul în care companiei i s-au impus restricții la vânzare – înainte de a semna orice contract de vânzare, compania trebuie să facă o ofertă de a vinde acele gaze statului român, adică Rezervelor de Stat.

Primele molecule de gaze din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, cea mai mare investiție din sectorul energetic românesc aflată în plină desfășurare, vor ajunge în sistemul național de transport în toamna anului 2027. Cantitățile depășesc 8 miliarde de metri cubi pe an, ceea ce va genera deodată un salt al producției interne de 60%. Investițiile în Neptun, realizate în proporții egale de către OMV Petrom și Romgaz, sunt de 4 mld. euro.

“De asemenea, România nu va mai achita OMV Petrom costul închiderii sondelor care nu mai sunt folosite și penalitățile la datoriile care au apărut din diverse litigii”, mai scrie comunicatul Guvernului.

“În toată activitatea sa, OMV Petrom va ține cont de interesele naționale ale României și de interesele consumatorilor români, respectând principiile privitoare la concurență din cadrul legislației naționale și a Uniunii Europene. Toate aceste elemente interdependente vor fi materializate în următoarele două luni în acte legale și contractuale corespunzătoare, ocazie cu care vor fi făcute publice toate detaliile.”

Care este articolul din Legea Offshore care a determinat OMV Petrom să dea în judecată statul la Paris?

„(3) În vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționa­re a can­tităților de gaze EXPLOATATE din perimetrele regle­men­tate de prezenta lege vor fi notificate, pentru mo­ni­to­rizare, Autorității Naționale de Re­gle­mentare în Domeniul Energiei cel târziu înainte de data intrării în vigoare a acestora. (4) Cantitățile comercializate prin contractele menționate la alin. (3) vor fi oferite în pre­a­labil spre vânzare, cu prioritate, statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Pro­ble­me Speciale, denumită în continuare A.N.R.S.P.S. A.N.R.S.P.S. va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepția acestei oferte, absența unui răs­puns echivalând cu un refuz al ofertei. În caz de refuz, titularii acordurilor au dreptul să continue cu vânzarea acestor cantități către terți.“