Sorin Pâslaru, ZF: În Ucraina sunt aruncate în aer baraje hidrotehnice și conducte de amoniac, în România se pregătește listarea la Bursă a Hidroelectrica. Orice evaluare sub 20 miliarde de euro a Hidroelectrica ar însemna o depreciere a activelor întregii țări

Aruncarea în aer a hidrocentralei Nova Kahovka de pe Nipru, de 357 MW, de aproape două ori mai mare decât cea de la Vidraru din România, explozia conductei de amoniac de mare capacitate Togliati-Odesa de 2500 km lungime și sabotajul conductei de gaz subacvatice Nord Stream arată că obiectivele economice strategice devin noua țintă a războaielor.

S-a tot vorbit de câteva decenii de „războaiele economice“, dar iată că în nebunia războiului din Est expresia se materializează pur și simplu prin sabojate și distrugeri ale unor obiective economice, de infrastructură energetică esențială, care înmagazinează poate zeci de ani de muncă.

Probabil că aceste distrugeri au fost planificate din vreme și se va vedea cui vor folosi mai mult. Cert este că este dramatic să vezi cum îți ia decade să proiectezi și să construiești o conductă subterană de mare adâncime sau o mare hidrocentrală și într-o clipă toată această muncă poate dispărea.

În România, vestea momentului de piața de capital și de energie este listarea la Bursă a Hidroelectrica, adică a marilor hidrocentrale precum Porțile de Fier, Vidraru sau Bicaz și nu te poți gândi, la știrea distrugerilor din Ucraina, ce valoare incomensurabilă au acestea.

Nici nu mai este vorba de prețul energiei care a explodat în ultimii doi ani și de profitul net al acestei companii care practic transformă natura în bani și nici de efortul care nu va fi măsurat niciodată al zecilor de mii de muncitori și ingineri care le-au făcut.

Este vorba pur și simplu că aceste obiective aparent industriale ajung să facă parte din esența, din structura economică a unei țări. Nu sunt o fabrică pe care o muți mâine în Vietnam așa cum s-a întâmplat cu Nokia de la Cluj. O hidrocentrală precum Porțile de Fier sau Vidraru transcede valoarea economică propriu-zisă. Să o evaluezi este ca și cum ai evalua munții Bucegi sau râul Olt. Cât valorează?

Economia are limitele ei, iar natura este printre ele. Cu atât mai mult după experiența prin care a trecut toată omenirea, pusă la pământ timp de aproape doi ani de un virus. Dintr-o dată oamenii și-au amintit că dincolo de malluri, de mașini și de televizoare plate, dacă nu există natură nu există nimic. Un nuc are nevoie de șapte ani să ajungă pe rod. Eficiență, productivitate, scalabilitate… sunt zero în fața răbdării naturii. Nu poți să grăbești viața.

După inventarea legii lui Moore, de dublare a puterii microprocesoarelor la șase luni, după miniaturizarea tehnologiei și comunicarea instantanee, oamenii au ajuns  să se uite la un puiet de măr și să se mire de ce nu mănâncă fructe a doua zi după ce l-au pus în grădină.

Inclusiv pe piața de capital se dovedește că răbdarea unei construcții, unei investiții pe termen lung își arată roadele în decenii. De aceea, evaluarea Hidroelectrica ar trebui să ia în calcul capacitatea de a livra valoare pe termen lung și poziția acestei companii în sistemul energetic și economic național.

La o cifra de afaceri de 1,8 miliarde de euro și un profit net de 0,9 miliarde de euro în 2022, Hidroelectrica este cea mai profitabilă companie din România ca valoare a profitului. Un multiplu de cel puțin 20 de ori al profitului net pentru a obține valoarea companiei nu este deloc o evaluarea prea hazardată, în condițiile în care companiile industriale sunt evaluate la multipli de 9-10 Ebitda, adică profitul înainte de dobânzi, taxe și amortizare.

Ca urmare, Fondul Proprietatea ar aduce deservicii imense nu numai acționarilor săi actuali, dintre care cei mulți, cu 30%, sunt chiar fondurile de pensii Pilon II, adică salariații români, ci întregii economii românești dacă ar accepta o evaluare a Hidroelectrica sub 20 miliarde de euro în vederea listării la Bursă.