Sorin Pâslaru, ZF: Ce putem înțelege din noua politică globală americană în al doilea mandat Trump? Este vorba de americano-centrism? Cum va arăta lumea următoarelor decenii?

Este absolut normal ca oamenii și lumea să se schimbe generație după generație, decadă după decadă, însă iată că schimbările care au loc în Statele Unite din punct de vedere politic și geostrategic sunt absolut surprinzătoare pentru toți cei care credeau în imuabilitatea politicilor americane de după 1990.

Până și cel mai important ziar de business din lume, Wall Street Journal, apropiat ca retorică de președintele Donald Trump în ultima campanie, constată cu surprindere o nouă politică americană.

Nu știm dacă cineva i-a dat un nume acestei politici, însă în buna tradiție anglo-saxonă care cere ca fiecărui fenomen sau concept să îi dai un nume (Brexit, globalizare, PIGS), noua politică americană prin care focusul principal este în nord spre Canada și Groenlanda și în sud spre Mexic, Panama și celelalte state din America Latină poate purta numele de americano-centrism.

Cu alte cuvinte Statele Unite ale Americii se vor uita de acum înainte, așa după cum indică președintele Trump, în primul rând în vecinătatea apropiată, în nordul și în sudul SUA. De fapt, tot continentul poartă numele de America.

Acum, nu se știe dacă acest americano-centrism pe care îl exprimă preșdintele Trump prin ideea de a alipi Canada la Statele Unite și de a cumpăra Groenlanda și de asemenea de a recâștiga controlul asupra canalului Panama este un produs al gândirii sale sau este o strategie gândită de cercurile conducătoare ale Americii.

Cine a văzut filmul Oppenheimer despre bomba atomică lansată la Hiroshima, care arată foarte clar capacitatea de viziune strategică enormă a Americii acumulată încă de la al Doilea Război Mondial și de execuție a acestei viziuni strategice, nu poate rămâne la ideea că acestea sunt simple idei ale lui Donald Trump care nu au legatură cu complexul militaro-industrial și de business care conduce America.

Nu este exclus să asistăm la o mișcare similară cu cea pe care unii analiști geostrategici au văzut-o în destrămarea imperiului URSS. Există opinii care spun că rușii au cedat în mod deliberat controlul direct asupra „brâului” de republici majoritar musulmane din sudul actual al Federației Ruse, rămânând însă în control prin alte pârghii. În această interpretare Statele Unite ar putea face acum o mișcare similară de retragere din pozițiile de control directe pe care le dețin pe aproape tot globul și de concentrare pe vecinătatea apropiată. Te retragi, dar rămâi în control fără să mai utilizezi resursele pe care le utilizai anterior.

Ce scrie Gerard Baker, fost redactor-șef 10 ani la Wall Street Journal (WSJ), actual comentator, în cea mai recentă opinie a sa din WSJ

Poate puțini știu că suprafața Canadei, de 10 milioane de kilometri pătrați, este aproape egală cu cea a Statelor Unite. Rusia are o suprafață de 16 milioane de kilometri pătrați. Pentru comparație, Germania cu cei 80 de milioane de locuitori are o suprafață de doar 350.000 de kilometri pătrați. Chiar Wall Street Journal scrie prin vocea unuia dintre cei mai reputați jurnaliști ai săi, și anume Gerard Baker, care a fost timp de 10 ani redactor șef la Wall Street Journal, că se poate imagina un scenariu de nou echilibru global în care China să domine Asia de Sud-Est, Statele Unite cele două Americi, iar restul, restul. Gerard Baker a fost invitat la Gala ZF în noiembrie 2024 și a dat mesajul că România trebuie să se pregătească pentru un scenariu  în care Statele Unite își vor regândi complet relația cu Uniunea Europeană, în condițiile în care Europa a economisit mii de miliarde de euro după 1990 prin faptul că nu s-a înarmat suficient.

Reașezarea lumilor are loc cu voia și fără voia oamenilor. Ca și în geologie, e o dinamică permanentă. Nimic nu poate rămâne fix. Permanent sunt necesare noi ajustări pentru a menține echilibrul. Ca să mergi pe bicicletă trebuie să dai tot timpul din pedale.

Cert este că americanii au fost și probabil vor mai fi și în următoarele decenii în față, atât din punctul de vedere al tehologiilor, cât și din punctul de vedere al creșterii productivității prin alocarea cea mai eficientă de capital din istoria lumii. Banii lumii sunt la ei, 26% din PIB-ul lumii este produs de cei 350 de milioane de americani. România prin poziția sa în flancul sud-estic al Uniunii Europene va fi în continuare interesantă pentru mega puterea de peste Atlantic, chiar și în condițiile unei noi reașezări a gândirii strategice americane.