Sorin Grindeanu vorbește de un masterplan de 73 mld. euro până în 2030, dar în 2022 nu vom avea niciun kilometru nou de autostradă

♦ România are nevoie de un masterplan în infrastructură pentru a permite atragerea și dezvoltarea companiilor din construcții, dar și a companiilor care furnizează materiale și materii prime, consideră ministrul transporturilor.

Există o problemă a capacității com­paniilor de construcții de a livra mari proiecte de infra­struc­tură în condițiile în care în România nu a existat o con­ti­nuitate a marilor proiecte, iar an de an s-au livrat cioturi de autostradă sau de căi ferate.

Cei din Ministerul Transporturilor con­si­deră că lipsa unei coerențe în plani­ficare la ni­vel național reprezintă un obstacol care îm­piedică realizarea investițiilor în infra­struc­tura de transport din România, motiv pentru care este nevoie de un masterplan care să prezinte și în fața sectorului privat planurile pentru următorul deceniu.

„Despre situația din construcții am avut o discuție cu cei din CNAIR – deoarece în 2022 ne propunem să semnăm atât de multe con­tracte noi, există o problemă majoră le­gată de capacitatea firmelor private de a ve­ni și de a face aceste lucrări. De aceea venim acum și spunem că aici există loc, există piață în România. În 2022 vom atinge un maxim istoric, vom semna contracte de 10 miliarde de euro. Înseamnă șantiere noi și început de refacere a infrastructurii, dar trebuie să avem și cu cine construi“, a declarat Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, într-un interviu acordat ZF.

El a subliniat că planul de investiții este gândit nu doar pentru actualele fonduri europene sau programul PNRR, ci pe mai multe viitoare programe.

„De aceea venim cu un plan pe 10 ani, nu doar cu PNRR și POIM, viitorul program operațional POT și cel care va urma POT. Un plan investițional pe transporturi și dez­vol­tarea infrastructurii de 73 mld. euro. Lucrurile nu se termină cu PNRR și cele 13 miliarde de euro de care discutam – fonduri europene plus co­finanțare. Aceste su­me rezultă ca urmare a trans­punerii master­pla­nului din 2016 și care ar duce România în­tr-o zonă decentă de in­frastructură de transport“, a spus Sorin Grindeanu.

Pe de altă parte, România avea la final de 2021 mai puțin de 950 km de autostradă, din care doar două sunt complete – A10 Sebeș Turda și A2 București-Constanța, iar masterplanul anunțat la finalul anului 2021 prevede ca până în 2030 să fie construiți 6.624 km de autostrăzi, drumuri expres, transregio și variante ocolitoare.

Pe de altă parte, o problemă o reprezintă faptul că realizarea studiilor de fezabilitate și proiectelor tehnice durează ani de zile. Spre exemplu, pentru autostrada Comarnic-Brașov Studiul de Fezabilitate și Proiectul Tehnic ar dura șase ani, astfel încât lucrările nu au cum să demareze mai repede de 2028.

„Acolo atât timp cât cel de dinainte a acceptat un caiet de sarcini în care vorbim de 30 de luni pentru SF și 42 de luni pentru proiectare. SF plus proiectare înseamnă 6 ani. Un alt exemplu este Craiova-Lugoj – doar SF, licitație care a demarat la începutul anului și s-a încheiat zilele trecute, pe SF, pe un caiet de sarcini, spui că vrei să faci în patru ani acel SF. Patru ani te ocupi de hârtii, importante, dar hârtii“, a spus Sorin Grindeanu în cadrul interviului.

Cătălin Drulă, fostul ministru, a comentat pe pagina sa de Facebook faptul că „Termenele din contract sunt clare: 30 luni revizuirea Studului de Fezabilitate, 6 luni Proiect pentru Autorizarea Lucrărilor de Construire (PAC), 6 luni Proiect Tehnic de Execuție, 4 luni Asistență Tehnică acordată Beneficiarului în perioada derulării licitației pentru execuție lucrări. Nu eu le-am stabilit, ci cei care au lansat licitația în mandatul anterior (când ministru era dl. Bode). Ofertele (de fapt o singură ofertă) au fost depuse pe 9 noiembrie 2020 (în mandatul dlui. Bode). Contractele și termenele din procedurile de achiziție publică se stabilesc înainte de depunerea ofertelor și nu se pot modifica ulterior. Asta e legea. În plus, asta doar ca detaliu, ca să nu vă scape pixul, nu ministrul, ci conducătorul autorității contractante (adică directorul CNAIR) semnează contractele de achiziție publică“.