Sondaj CFA România: Încrederea în economie a scăzut în aprilie la cel mai mic nivel de la pandemie. Deficitul bugetar anticipat s-a majorat către 8% din PIB, iar creșterea economică anticipată a scăzut sub 1%

Încrederea în economia națională a scăzut puternic în luna aprilie, în rândul managerilor, cu 10,6 puncte procentuale, până la o valoare de 33,3 puncte, cel mai mic nivel de la declanșarea pandemiei Covid-19, potrivit Indicatorului de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România.

Scăderea s-a datorat exclusiv  componentei de anticipații a indicatorului, care s-a diminuat cu 16,9 puncte, în timp ce componenta de condiții curente a crescut cu 2,1 puncte.

În acest context, analiștii consultați estimează o rată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2026) în creștere la 4,78%.

“Riscul unui rezultat al alegerilor prezidențiale care ar fi condus România pe o traiectorie către euroscepticism a generat o scădere puternică a componentei de anticipații, care a dus indicatorul de încredere la cea mai mică valoare de după pandemie. În același timp, deficitul bugetar anticipat pentru anul în curs s-a majorat către 8% din PIB, iar creșterea economică anticipată a scăzut sub 1%.”, a declarat Adrian Codirlașu, CFA – Președinte al Asociației CFA România.

În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 86% dintre participanții la sondajul CFA anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0494 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este 5,1112 lei pentru un euro.

Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, 43% dintre participanți anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o  scădere. De asemenea 78% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supra-evaluate, iar 14% că sunt corect evaluate. 

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 a crescut comparativ cu exercitiul anterior la valoarea medie a anticipațiilor de 7,9% din PIB.

Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 se situează, din nou, în scădere față de exercițiul anterior, la valoarea medie de 0,7%, existând și opinii în rândul participanților privind o posibilă intrare în recesiune a economiei românești.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 57% în următoarele 12 luni.

O întrebare suplimentară introdusă în sondaj se referă la anticipațiile privind retrogradarea României în categoria de rating nerecomandată investițiilor („junk”). Astfel, conform rezultatelor, 64% dintre participanți anticipează menținerea, în următoarele 12 luni, a României în categoria de rating recomandată investițiilor, în timp ce 36% (in crestere comparativ cu exercitiul anterior) anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”).

Spre comparație, din punct de vedere statistic, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în unul din trei cazuri acesta este retrogradat în următoarele 12 luni. De asemenea, cu cât ratingul este mai slab (ex: BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare după o perspectivă negativă este mai ridicat.