Somnul rațiunii naște monștri

Inainte de orice, puțină istorie neștiută. Să spunem că la un moment dat apare, de niciunde, ideea unei crize nemaipomenite. Savanți, apoi politicieni, scriitori sau personalități publice o îmbrățișează imediat, relatările media abundă, ajunge în manualele școlilor și în universități. Nu este vorba de vreo teorie a crizelor economice, nici de încăl-zirea globală, nici măcar de contraterorism; ce povestesc s-a întâmplat cu multe zeci de ani în urmă.

Teoria în cauză a fost susținută de președinții americani Woodrow Wilson și Theodore Roosevelt, dar și de premierul britanic Winston Churchill, de scriitorul HG Wells, de George Bernard Shaw, dramaturgul, de economistul John Maynard Keynes sau de laureatul premiului Nobel Linus Pauling. Au fost construite institute de cercetare, universitățile occidentale s-au implicat, au fost emise legi speciale legate de această criză, iar prestigioase asociații medicale s-au pronunțat asupra sa. Totul a durat câteva zeci bune de ani.

Trebuie să fie o chestie a naibii de importantă, veți spune, de ce nu am auzit așa ceva?
Pentru că nu se vorbește. Este vorba despre eugenie, teoria creată de un savant pe nume Galton care credea că fondul genetic uman se deteriorează, iar rasa umană va degenera din cauză că persoanele superioare nu se înmulțeau la fel de repede cum o făceau cei de rang inferior – emigranți, evrei, degenerații, cei cu mintea slabă. Lumea vorbea de „un val de imbecili în continuă creștere„ care polua partea bună a umanității sau de „un balast de deșeuri umane„ – scriitoarea Margaret Sanger, de „roiuri needucate de cetățeni inferiori„ – HG Wells. 29 de state americane au emis legi care permiteau sterilizarea, iar California s-a situat pe un loc fruntaș în această activitate.

Pe urmă au mai apărut niște inși, de cealaltă parte a oceanului, care au preluat ideile și le-au dus la un nou nivel. Inșii în cauză se numeau Hitler, Goebbels sau Himmler și au început prin gazarea persoanelor internate în spitalele psihiatrice. Ulterior, în război, au apărut sistemul de lagăre de exterminare, cunoscute, nu insist.

După șase ani de război toată lumea s-a lepădat de eugenie, văzând grozăviile care s-au comis. Biografii au pasat discret perioada, istoricii au acoperit-o, scriitorii și dramaturgii au schimbat macazul, iar politicienii nici usturoi n-au mâncat.

Dar milioane de oameni au murit și alte milioane nu și-au câștigat dreptul de a exista. Pentru că au fost socotiți de rang inferior. În actuala criză economică am văzut apărând, din nou, acest tip de discurs – grecii cei leneși, românii cei hoți, proștii de pe internet, mai nou ciprioții cei oricum or fi ei, dedați rușilor sau incorecți, și mi se pare un mare pericol. Noua politică totalitară europeană, ascunsă sub o mască de democrație calpă, cultivă o egalitate raportată la mărimea bugetului și a contribuțiilor, la gradul de sprinteneală a hormonilor și la, eufemistic vorbind, amplitudinea răcnetelor scoase.

Taxarea economisirii (n-or fi în băncile acelea cipriote numai banii mafiei rusești și, chiar dacă ar fi așa, sunt alte instituții și alte legi care se ocupă de acest tip de ilegalități), alianțe împotriva naturii, exhibări de putere inadmisibile, separări pe tipuri de cetățeni europeni – cei muncitori și cei leneși, cei vrednici și cei nevrednici, din nord și din sud, impuneri absurde și replici imbecile.

Cea mai bună ilustrație pentru acest text mi s-a părut a fi Goya, cu o gravură – „Somnul rațiunii naște monștri„. Goya, bătrânul genial, surd și nebun, care a intuit mai bine decât cei întregi la minte, cu ochi și cu urechi. Un soi de degenerat.