Soluția rusească pentru Ucraina

Inițiativa de pace a lui Putin a eșuat – separatiștii vor ține referendumul, iar Kievul a continuat acțiunile militare contra acestora – însă din punct de vedere diplomatic era obligatoriu ca ea să aibă loc. Kremlinul are tot interesul să ceară o amânare a referendumului, din rațiuni de simetrie cu atitudinea sa față de alegerile prezidențiale din 25 mai, despre care a sugerat că ar trebui să fie amânate până la liniștirea țării, pentru că nu poate recunoaște rezultatul unui scrutin ținut “când armata este desfășurată contra populației”, cum a spus ministrul de eterne Serghei Lavrov. O amânare a alegerilor (dacă nu și a referendumului din Donbass) ar putea facilita obișnuirea treptată a Vestului cu ideea neclintită a Moscovei că soluția pentru Ucraina este nu destrămarea teritorială, ci federalizarea.

Oligarhul ucrainean Petro Poroșenko, favoritul net în sondaje pentru prezidențiale, a avertizat însă că reprimarea separatiștilor va continua tocmai ca să se poată ține scrutinul: “Sperăm să încheiem operațiunile contra teroriștilor înainte de alegeri. Dacă nu, atunci vom înconjura fiefurile lor și nu le vom permite să tulbure alegerile”.

Poroșenko, 48 de ani, este unul dintre cei mai bogați oligarhi din Ucraina, cu o avere de cca 1,5 mld. dolari, proprietarul celui mai mare producător de dulciuri din țară, grupul Roșen (de unde și porecla de “regele ciocolatei”), precum și al unui post de televiziune și al unor uzine auto. A fost șef al consiliului Băncii Naționale, ministru de externe în perioada când Iulia Timoșenko era prim-ministru, dar a fost și ministru al dezvoltării economice în guvernul lui Nikolai Azarov, în 2012, sub regimul Ianukovici. A făcut parte din ambele părți ale spectrului politic: a fost cofondator al Partidului Regiunilor, prorus, dar în 2005 s-a alăturat opoziției, susținând “revoluția portocalie”. În 2010 și-a schimbat iar poziția, trecând de partea regimului Ianukovici, pentru ca anul trecut să devină un finanțator al manifestațiilor contra aceluiași regim.

Acum, Poroșenko se prezintă drept cel mai proeuropean candidat, beneficiind ca atare de o cotă de 48,4% din intențiile de vot. Boxerul Vitali Kliciko, unul dintre liderii Euromaidanului, a renunțat la propria sa candidatură la prezidențiale ca să-l susțină pe Poroșenko. Miercuri, oligarhul a făcut deja o vizită la Berlin cancelarului Angela Merkel, cerând Vestului să impună o a treia rundă de sancțiuni contra Rusiei dacă referendumul din 11 mai are loc. El s-a declarat însă dispus să discute posibilitatea unei reforme constituționale care să includă schimbări în legislația privind minoritățile și chiar să accepte, însă numai după alegeri și după ce situația se va fi stabilizat în șară, orice eventual referendum pentru deciderea viitorului anumitor regiuni.

Cert e că atitudinea conciliantă a lui Putin, corelată cu decizia lui de a-și retrage o parte din trupe de la granița cu Ucraina, le-a dovedit comentatorilor vestici că perspectiva unei intervenții în forță a Rusiei în țara vecină se îndepărtează. Generalul american Philip Breedlove, comandantul forțelor NATO în Europa, a afirmat deja că Moscova ar putea să-și atingă scopurile în Ucraina fără să recurgă la o invadare convențională a țării.

Cât despre liderii UE, aceștia s-au liniștit de fapt de tot, în ciuda avertismentelor lor continue privind noi sancțiuni dacă referendumul de duminică va avea loc. Președintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga) s-a declarat deschis unei a doua runde de negocieri la Geneva pentru pace în Ucraina cu participarea Rusiei, în timp ce președintele Comisiei Europene, Jose Barroso (foto dreapta), s-a limitat la promisiuni că UE va susține securitatea energetică a Ucrainei.