Societatea se împarte în grupuri tot mai diferite. Care este prețul?

Diferențele se adâncesc, discursurile, reacțiile sunt tot mai aspre, iar oamenii – sau tot mai mulți dintre ei –nu mai sunt dispuși să asculte nici vocea rațiunii. Vedem acest fenomen nu numai în spațiul politic și social, ci și în cercurile mai apropiate – inclusiv în cadrul echipelor de la muncă sau al reuniunilor dintre vecini.

Tensiunile capătă tot mai multă amploare. Și pe foc picură tot mai mult gaz, din diverse surse. Pandemia, războaiele, inflația, instabilitatea, frământările sociale provocate de alegeri (și lista poate continua, desigur) au tot erodat starea de bine a fiecăruia dintre noi, dar și a grupurilor, a societății în general. În plus, este vizibil faptul că interacționăm tot mai puțin în viața reală – foarte mulți oameni lucrează remote (iar încercările companiilor de a-și întoarce oamenii la birouri sunt ongoing), petrecem mai puțin timp cu cei apropiați, ieșim mai puțin în oraș. Sunt lucruri pe care le putem vedea cu ochiul liber dacă ne uităm în jur, dar sunt și date care susțin acest lucu, iar materialul de copertă prezintă studiul realizat de compania de cercetare de piața AHA Moments și think tankul Rethink România despre tendințele sociale pe care le intuim, dar nu le conștientizăm pe deplin. Aceste tendințe sociale au capacitatea de a produce schimbări cu efecte dramatice în societate.

Pentru a da un exemplu, una dintre tendințele care se conturează este diferența tot mai mare de mentalitate dintre tineri și tinere. După decenii de emancipare a femeilor, tot mai multe tinere doresc să-și construiască un parcurs profesional solid, sunt încrezătoare, independente, nu mai au – cel puțin în sfera materială – la fel de multă nevoie de un partener. Pe de altă parte, bărbații tineri, în proporție mult mai mare decât cei din alte categorii de vârstă, consideră că rolul cel mai important al femeii este legat de sfera familiei, de zona casnică. Astfel, în cadrul categoriei Gen Z, diferențele de mentalitate sunt atât de mari încât scade mult numărul celor care reușesc să-și găsească perechea potrivită pentru a forma un cuplu durabil.

Pe de altă parte, pentru că suntem tot mai retrași în propriul univers și socializăm tot mai puțin în plan fizic, iar comunicarea digitală este foarte succintă, seacă, a crescut foarte mult nivelul de intoleranță la ideile și opiniile celorlați. Oamenii sunt tot mai puțin interesați de ce au alții de spus și, adeseori, atunci când ascultă o fac pentru a da replica, de multe ori agresivă.

Totuși, aceste tendințe, cu pericolele asociate, nu sunt apanajul societății românești, ci ele s-au conturat de ani buni în alte piețe, punctează Robert Santa, cercetător-șef în cadrul Rethink România. Și în piețele occidentale scindarea societăților este vizibilă. În rândul efectelor se numără tensini sociale, conflicte, ascensiunea extremiștilor, scăderea natalității. Costul? În plan economic este greu de translatat prețul concret al tensiunilor generate de diverse tendințe care se conturează în societate. Dar un exemplu recent este amenințarea de junk care a planat asupra economiei românești și escaladarea dobânzilor la creditele angajate de statul român. Am trecut razant pe lângă acest pericol, dar suntem încă departe de momentul în care am putea respira ușurați, mai ales că o parte a populației este puternic inflamată de măsurile sociale și economice care o apasă tot mai mult. (Inflamare care este alimentată de discursul extremist, care își umflă astfel capitalul politic). Astfel, costul tensiunilor nu se referă doar la bani, ci și la emoții, comportamente și reacții.   

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef, Business Magazin