Situația de la Atena, descrisă de antreprenorii greci din România

Șantajul guvernului elen adresat partenerilor din Europa poate fi asemănat cu atacul unui terorist inept care intră într-o încăpere plină de oameni cu pistolul la tâmpla proprie și îi amenință că, dacă nu îi satisfac cererile, se va sinucide“, descria situația săptămâna trecută, înaintea referedumului de duminică, Alexandros Ignatiadis, om de afaceri elen ce deține pe piața locală împreună cu Paschalis Paganias compania de construcții Octagon.

Compania nu a avut de suferit în urma evenimentelor din Grecia, dat fiind faptul că afacerile de 53,5 milioane de lei ale Octagon sunt concentrate exclusiv pe piața locală, potrivit lui Ignatiadis. Omul de afaceri are câteva explicații asupra situației actuale din țara sa de origine: „Grecia a fost efectiv un stat cvasicomunist cu pondere imensă a sectorului de stat în economie. 70% din populație depinde de stat pentru venituri, fie ca funcționar public, fie ca furnizor de servicii și produse către stat“.

În acest context, singura soluție văzută de omul de afaceri, dar și una dintre cele mai dificil de aplicat, este diminuarea și eficientizarea sectorului de stat, dar și reforma radicală a sistemului de asigurări sociale, care în prezent nu mai este sustenabil. „Politica guvernului prezent este catastrofală, amatoristă și în gravă încălcare a mandatului popular primit în alegeri. Guvernul Greciei a refuzat vreme de cinci luni să negocieze cu partenerii europeni, fiind convins că Europa va ceda la șantaj în ultima clipă și va oferi finanțare necondiționată. Realitatea a fost alta și am ajuns astfel prima țară dezvoltată care a intrat în default, cu poporul care face cozi la bănci pentru 60 de euro“, descrie el politicile guvernului lui Tsipras. Indiferent de ce s-ar întâmpla în continuare, el este totuși de părere că nu există pericolul declanșării unei noi crize economice. „Există o serie de «Chinese walls» puse la punct de către instituțiile europene care limitează riscul contagiunii“.

În opinia lui Giorgos Malideros, proprietarul restaurantului Osho și al lanțului de restaurante Oro Toro, ce totalizează afaceri de aproximativ 2,5 milioane de euro, nu doar grecii sunt de blamat pentru actuala situație: „Cu siguranță grecii sunt de condamnat pentru că nu au folosit cu chibzuință fondurile UE și împrumuturile FMI, dar cei care au acordat împrumuturi și fonduri în mod continuu unei țări ce nu putea să le returneze sunt de asemenea de condamnat. Din punctul meu de vedere, situația poate fi asemănată cu un credit luat de la o bancă. Când aplici pentru un credit, ești întrebat ce vei face cu banii, prezinți un plan de afaceri, trebuie să oferi o garanție“.

Malideros crede că un prim pas spre echilibru ar fi reducerea datoriei publice a Greciei la un nivel la care să poată fi susținută de populație. „Aceasta ar aduce cetățenilor greci și Guvernului gura de aer de care au nevoie pentru a merge mai departe“. Apoi, consideră necesară regândirea întregii legislații fiscale a țării, în scopul de a o face mai adaptată situației actuale și mai stabilă,  în scopul atragerii de investitori, atât străini, cât și locali. Malideros consideră că una dintre principalele probleme ale țării este migrarea investitorilor: potrivit lui, mulți cetățeni greci care au potența financiară a de a investi preferă să nu facă acest lucru din cauza incertitudinii economice și a taxelor mari. „Există miliarde de euro depozitați sau investiții ale grecilor în afara țării, din cauza fricii lor de a face o investiție acolo sau chiar de a-și ține banii în Grecia, de teama de a-și pierde munca de o viață în cazul unui default sau prin plata taxelor pe care nicio afacere din lume nu le poate susține“.

Malideros spune că în prezent majoritatea depozitelor grecilor și investițiile sunt plasate în țări precum Germania și Regatul Unit, adică cele care împing guvernul grec să genereze prin parlament mai multe taxe și mai multe reduceri bugetare, cu scopul de a-și lua înapoi împrumuturile acordate UE sau FMI. Pentru reprezentanții acestor țări, plecarea investitorilor greci nu este de preferat. „Ei vor ca banii grecești să fie folosiți acolo și să rămână acolo. Își doresc să recupereze cât mai mult înainte de o prăbușire, totuși eu cred că grecii au ajuns la un punct în care nu mai pot susține această situație. Nu mai pot plăti alte taxe, nu pot suferi alte reduceri bugetare din moment ce au probleme legate de acoperirea nevoilor de bază“.