Sistemul de pensii din România poate intra în colaps in 2030. Generația "decrețeilor" și migrația forței de muncă pot declanșa o criză imposibil de rezolvat

România se confruntă cu un posibil șoc pe piața forței de muncă în perioada anilor 2030 în contextul în care populația țării îmbătrânește, iar cea tânăra pleacă din țară, a spus Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen.

“Suntem din ce în ce mai bătrâni. În jurul anilor 2030 se va crea un șoc în piața forței de muncă pentru că foarte mulți vor ieși la pensie și nu sunt mulți care să mai vină din spate. Acest șoc va afecta sistemul de asigurări sociale, aisgurările de sănătate și pensiile.“

Populația României în 2020

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), populația cu domiciliul în România este de 22,2 milioane de persoane. Din acest număr, circa 3,5 milioane de persoane se află în străinătate, iar numărul populației cu rezidență efectivă în România ajunge la 19,4 milioane de persoane.

Cu toate acestea, putem să presupunem că pe lângă românii care sunt rezidențI în România șI cei care sunt în alte țări din Uniunea Europeana, mai sunt și românii care sunt în țări non-UE. Astfel, putem estima că numărul populației care este efectiv în România scade sub 19 milioane de persoane.

“Suntem ca populație din ce în ce mai puțini. Sporul natural a fost unul negativ începând cu anul 1992. Practic din 1992 și până astăzi sporul natural a scăzut, diferența dintre rata de natalitate și rata mortalității. În 1966 când s-au interzis avorturile, a fost un salt spectaculos al natalității. În anii de comunism am avut un spor natural puternic pozitiv, în perioada de post comunism sporul natural a devenit negativ, iar dacă ne uităm astăzi câți români mai sunt în țară vedem că suntem 22,2 milioane de persoane cu domiciliul în România, dar de fapt suntem 19,4 milioane de persoane în funcție de rezidența efectivă in țară”, a spus Ionuț Dumitru.

Ce efect va avea asupra pensiilor îmbătrânirea populației

Din punctul de vedere al pensiilor, efectul unei populații insuficiente pentru a contribui, va duce la o scădere semnificativă asupra nivelului de pensii. În ultimii ani, România a avut o evoluție a pensiilor în scădere, dat fiind că raportul dintre salarii și pensii s-a deterioriorat în defavoarea pensiilor, a explicat economistul-șef.

Pe de altă parte, cele șapte fonduri de pensii private Pilon II au înregistrat la finalul anului 2019, active nete totale de 62 mld. lei, în creștere cu 30% față de finalul anului 2018, aceasta fiind cea mai ridicată valoare raportată de la înființarea sistemului de pensii private din 2008 până în prezent.

Pensia medie în 2020 și numărul de pensionari

În România, valoarea pensiei medii lunare era de 1.296 de lei în la finalul lunii septembrie a anului 2019, iar numărul pensionarilor era de 5.146.000 de persoane, potrivit datelor INS. Numărul total de angajați din economia României era de 4.984.300 de persoane. Astfel, luând în calcul datele INS din primele nouă luni din 2019, la o populație de circa 18 milioane de persoane, circa 30% sunt pensionari, în timp ce 28% sunt salariați.

În condițiile în care trendul se păstrează, șocul pe piața forței de muncă va ajunge în anul 2030, cu circa 20% de pensionări, urmând ca în 2048 să ajungă la o pensionare de 40%, conform datelor prezentate de Ionuț Dumitru.

Raportul Comisiei Europene pentru pensiile din România în 2020

România nu a înregistrat progrese într-o serie de domenii, printre care implementarea unui cadrului fiscal național, asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii sau îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, arată Comisia Europeană în Raportul de țară 2020.

Alte domenii în care nu s-au înrregistrat progrese sunt îmbunătățirea competențelor prin creșterea relevanței pe piața muncii a educației și formării profesionale și a învățământului superior, finalizarea reformei veniturilor minime de incluziune și îmbunătățirea predictibilității luării deciziilor.

Raportul de țară 2020 prezentat, parte a Semestrului European – Pachetul de iarnă, constată că România a înregistrat progrese substanțiale în protejarea stabilității financiare și a robustetei sectorului bancar.

Progresele României în sistemul de pensii 

Au fost înregistrate unele progrese în asigurarea viabilității pe termen lung a celui de-al doilea pilon de pensii, precum și în implementarea strategiei naționale de achiziții publice.

Au fost înregistrate progrese limitate în următoarele domenii: eforturi pentru consolidarea respectării și colectării impozitelor; îmbunătățirea calității și incluziunii educației; creșterea acoperirii și a calității serviciilor sociale; îmbunătățirea dialogului social; dezvoltarea unui mecanism de stabilire a salariului minim pe baza criteriilor obiective; îmbunătățirea accesului și rentabilității asistenței medicale; focalizarea investițiilor pe domenii cheie de politică și consolidarea prioritizării proiectului și pregătirea investițiilor publice.

Documentul constată că sărăcia și excluziunea socială rămân foarte mari, în timp ce inegalitățile de venit au crescut, deși creșterea economică bună s-a tradus în condiții sociale îmbunătățite.

Cele mari mari probleme ale sistemului de pensii 

Documentul evidențiază creșterea deficitului de cont curent, apreciind că finanțarea sa ridică îngrijorari. Se preconizează că deficitul de cont curent va continua să crească datorită dinamicii puternice a importurilor, mai degrabă decât a performanței slabe la export. Compoziția importurilor, înclinată spre bunuri de consum, nu susține creșterea economică pe termen lung.

Unele dintre principalele riscuri pentru sectorul financiar creat prin legislația din decembrie 2018 au fost evitate, dar rămân unele îngrijorări, legate de percepția generală a imprevizibilității legislative care afectează sectorul financiar.

Un român din trei prezintă riscul sărăciei sau excluziunii sociale, grupurile vulnerabile, inclusiv romii, fiind cei mai expuși. Sărăcia copiilor și nivelul educațional sunt strâns legate de veniturile părinților.

Riscurile generate de îmbătrânirea demografică 

În ciuda unei populații care îmbătrânește rapid, lipsesc măsurile de îmbătrânire activă. Accesul la servicii se confruntă în continuare cu provocări, aprofundând decalajul rural-urban, disparitățile regionale și inegalitățile. Potențialul economiei de a îmbunătăți condițiile sociale este insuficient utilizat.

Cheltuielile cu educația sunt printre cele mai scăzute din UE. Părăsirea timpurie a școlii este foarte ridicată, în special pentru elevii din mediul rural, copiii romi și copiii cu dizabilități. Nu există încă o strategie integrată, la nivel național, care vizează părăsirea timpurie a școlii.

Dobândirea de competențe digitale este scăzută, ceea ce reprezintă provocări pentru integrarea viitoare a absolvenților pe piața muncii.

Sistemul de sănătate nu este eficient în îmbunătățirea accesibilității și a sănătății populației. Necesitățile medicale nesatisfăcute au crescut, cu lacune urban-rural mari și acoperire redusă pentru grupurile cu venituri mici și persoanele în vârstă.

Performanțele slabe ale cercetării și inovării din România împiedică tranziția către o economie bazată pe cunoaștere. Țara are în continuare unul dintre cele mai scăzute niveluri de cheltuieli publice și private pentru cercetare și dezvoltare în UE, afectând negativ calitatea științifică și difuzarea tehnologiei între firme.

Corupția continuă să fie o problemă majoră pentru mediul de afaceri din România. În timp ce guvernul susține în prezent acțiuni pentru prevenirea și sancționarea corupției, România se confruntă cu provocări importante pentru restabilirea progreselor în lupta împotriva corupției în urma daunelor făcute în ultimii ani prin modificări legislative și presiuni continue asupra instituțiilor judiciare.

Rămân provocări substanțiale în ceea ce privește poluarea aerului și atenuarea schimbărilor climatice, mai notează documentul.