Sistemele de sănătate din Europa în cifre. România are cel mai slab cotat sistem public de sănătate din Europa, depășind doar Albania la indicatorii privind serviciile oferite

Scorul României la studiul realizat de Health Consumer Powerhouse privind eficiența sistemelor publice de sănătate din Europa este de 549 de puncte din 1.000, luând în calcul șase indicatori, de la prevenție la venituri și accesibilitate. Doar Albania stă mai rău, cu 544 de puncte, în timp ce Elveția conduce clasamentul cu 893 de puncte.

Studiul Euro Health Consumer Index plasează România pe penultimul loc în Europa la calitatea sistemului public de sănătate, cu un scor de doar 549 de puncte din maximumul de 1.000 posibile, datele fiind aferente anului 2018.

Health Consumer Powerhouse (HCP) este o organizație de cercetare care publică începând din 2004 studii comparative despre performanța sistemelor naționale de sănătate din Uniunea Europeană și din alte țări.

Studiile se bazează pe sondaje proprii realizate de organizație pentru a vedea perspectiva consumatorului, dar și date furnizate de autoritățile din Sănătate din fiecare țară în parte.

„România are probleme severe cu ma­nagementul întregului sector public. Albania, România și Bulgaria sunt afectate de structuri vechi ale sistemului de sănătate, care implică și costuri mari în îngrijirea pacien­ților“, se arată în studiul Euro Health Consu­mer.

Indicatorii luați în calcul de HCP sunt drepturile pacienților, accesibilitatea siste­mului de sănătate, veniturile, gama de servicii, prevenția și medicamentele folosite.

România nu reușește să atingă valoarea maximă stabilită de cercetători la niciunul dintre cei șase indicatori. Nicio țară însă nu atinge maximumul de puncte la toate cele șase criterii de comparație. Cel mai mare nivel atins de sistemul public românesc a fost la accesibilitatea sistemului, unde a înregistrat 175 de puncte din 225 maximum.

La polul opus, cel mai slab nivel a fost la medicamente, doar 33 de puncte din 100. În ultimii ani, România s-a confruntat cu crize de medicamente, în special ale celor de care pacienții sunt dependenți.

De exemplu, pacienții cu cancer s-au plâns de lipsa sau accesul dificil la medica­mente pentru tratament, iar periodic apar diverse crize care afectează pacienții, cum a fost în 2018 criza imunoglobulinei, o subs­tanță folosită pentru afecțiunile imune. Și în plină pandemie, în 2020, Euthyrox, un medi­cament folosit în afecțiunile tiroidei, încă nu este de găsit în unele farmacii, care au început să pună afișe privind lipsa acestui medica­ment pe uși astfel încât pacienții să știe că nu pot găsi în farmacia respectivă medicamentul căutat.

România stă prost și în ceea ce privește veniturile alocate sistemului de sănătate, cu un punctaj de 133 din 300, specialiștii din sănătate plângându-se fie de lipsa banilor pentru investiții, fie de folosirea acestora în mod ineficient. Cel mai bine cotat sistem de sănătate este cel elvețian, cu un scor de 893 de puncte, urmat de cel olandez și norvegian. De altfel, țările nordice sunt printre cel mai bine cotate sisteme de sănătate, în vreme ce statele din Europa Centrală și de Est sunt pe ultimele poziții în clasament. Italia și Spania, două dintre cele mai afectate țări europene de criza coronavirusului, se plasează în partea de jos a topului, fără să depășească 700 de puncte.

Doar 11,4 mld. lei au fost bugetați pentru Ministerului Sănătă?ii în 2020, o scădere de 23% fa?ă de anul trecut. Banii de la minister merg în general în investi?ii în spitale, în aparatură, în plă?ile salariilor medicilor reziden?i. Pentru Casa de Asigurări de Sănătate au fost bugetați 41 mld. lei în 2020,  bani care merg în decontările serviciilor medicale pentru pacienții asigurați și în salariile personalului medical din sisemul public. Sănătatea nu a reușit nici în 2020 să treacă de 6% buget din Produsul Intern Brut, un prag critic propus de toți actorii din sănătate, de la medici la manageri sau oficiali. în comparație cu media europeană, România se află la jumătatea alocărilor, media statelor UE fiind de 9% din PIB.