Singura șansă a lui Nicușor Dan este să ia cei mai buni zece oameni din zece domenii esențiale și să-i pună în fruntea țării

♦ Șansa de reușită a lui Nicușor Dan este de a-i identifica pe cei mai buni oameni din domeniile importante – să spunem zece – să-i pună în guvern și să vină cu acel guvern în parlament. Să vedem și noi: are parlamentul curajul să respingă un astfel de guvern?

Constituția spune că președintele de­semnează un candidat pentru poziția de prim-ministru, iar prim-ministrul își formează echipa și vine cu ea în Parlament pentru votul de învestitură.

Dar, dincolo de ce spune Constituția, pre­șe­dintele are autoritatea de a-i impune în gu­vern pe cei mai buni oameni din domeniile-cheie, fie că vorbim de finanțe, de sănătate, edu­cație, economie. Așa trebuie să se întâmple pe tot lanțul conducerii adminis­tra­tive – miniștri, secretari de stat etc. Care sunt cei mai buni? Aceștia sunt! Și ei să conducă țara.

Pentru că oamenii de aceea l-au ales președinte, nu de altceva. L-au ales pentru că vor un guvern competent. Au votat masiv cu partidele extremiste pentru că s-au săturat să vadă aceleași figuri incompetente care trec de la un minister la altul și cică aceasta înseamnă înoire. Înoire înseamnă însă figuri noi și competente, nu rotire de cadre, nu oameni care habar nu au de domeniul pe care urmează să-l gestioneze. Și apoi chiar președintele a spus: guvernăm cu fața către popor, vom guverna pentru societate. Atunci trebuie  să facă asta, să-i aducă pe cei mai buni. Sigur, partidele și-au împărțit portofoliile. Președintele trebuie să le convingă să-i accepte ce cei mai buni. Asta înseamnă să guvernezi pentru țară, nu pentru partid. Iar ceilalți să rămână unde sunt, în Senat, în Cameră. Președintele s-a întâlnit ieri de două ori cu partidele parlamentare. Încă mai sunt zile în care poate să le convingă pentru o astfel de soluție.

În guvernul format din 16 ministere, PSD avea șase portofolii, PNL patru, USR trei și UDMR două. Mai este în discuție Ministerul Muncii, pe care nu-l vrea nimeni.

La închiderea ediției, nu fusese anunțată oficial desemnarea premierului, dar consensul era (mai puțin al PSD)  desemnarea lui Ilie Bolojan (PNL). PSD l-ar susține pe Bolojan condiționat: să existe o rotire între PNL și PSD, iar liberalii să fie primii pentru doi ani. Adică în anii care se vor lua decizii grele pentru reducerea deficitului bugetar care a fost de 9,3% din PIB în 2024.

Încă mai sunt lucruri de lămurit. Deși pare că lucrurile sunt bătute în cuie, UDMR decide astăzi dacă intră la guvernare și tot azi PSD face un referendum intern și-și consultă o parte din membri, dacă să facă parte din Executiv sau să rămână în opoziție.

„Suntem, după această discuție, încrezători că vom putea să formăm un guvern care va arăta altfel decât guvernările trecute și suntem gata, noi, ca USR, să fim luptători alături de prim-ministrul Bolojan pentru un stat care se reformează din temelii în favoarea cetățenilor“, încheie liderul USR Dominic Fritz după consultările de la Cotroceni.

Erste Bank despre situația României:

„În mijlocul haosului, există și oportunități“

„În mijlocul haosului, există și oportunități.“ – Sun Tzu. Astfel începe Erste Bank, proprietarul BCR, o analiză despre situația economică grea a României.

„România se află într-un moment crucial, confruntându-se cu dezechilibre structurale de lungă durată mascate ani de zile de o creștere ciclică puternică și de intrări de capital din străinătate. Motorul economic al țării rămâne vulnerabil la ineficiențele cheltuielilor publice, la colectarea slabă a veniturilor și la subinvestițiile cronice în infrastructură și capital uman“, arată analiza.

În plus, adaugă sursa citată, recentele tulburări politice au testat rezistența instituțională, dar au creat și o fereastră pentru o reformă fiscală de mult așteptată. Provocarea, spune analiza Erste, constă acum în echilibrarea eforturilor de consolidare cu necesitatea de a menține impulsul creșterii – în special pe măsură ce riscurile externe se acumulează. Încetinirea comerțului mondial, inflația persistentă în economiile principale ale UE și incertitudinea geopolitică din regiune amenință să submineze calea de urmat a României.

„Navigarea cu succes prin aceste ecuații complexe va necesita o elaborare a politicilor credibilă, stabilitate politică și un angajament clar față de disciplina fiscală pe termen lung. Privind în perspectivă, se așteaptă ca creșterea economică să accelereze în 2025, dar numai dacă investițiile evoluează.“