Simona Gemeneanu, Morphosis Capital: Cauți finanțare? E momentul să integrezi responsabilitatea socială în modelul tău de business

În ultimii ani, termeni precum „sustenabilitate” și „investiții durabile” au atras din ce în ce mai mult interes în rândul investitorilor privați din România. Analiza obișnuită a unei situații financiare nu relevă și riscurile care s-ar pute ascunde în spatele operațiunii de business, cum ar fi cele asociate cu mediul înconjurător sau cu lipsa unei guvernanțe corporative sănătoase. Prin urmare, tot mai mulți investitori privesc și dincolo de cifre, pentru a putea evalua impactul pe care companiile îl au asupra ecosistemului în care funcționează. Așa a apărut conceptul de „investiție sustenabilă”, centrat pe dezvoltarea durabilă a businessului, care începe să câștige tot mai mult teren și în România.

De exemplu, companiile cu peste 500 de angajați au obligația să publice raportări nonfinanciare, care conțin informații privind aspectele soft ale procesului operațional, cum ar fi cele legate de mediu, social și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a altor acțiuni care încalcă principiile juridice, morale și etice. Recent, Bursa de Valori București a lansat prima inițiativă ESG (Environmental, Social & Corporate Governance) pe piața de capital din România, cu scopul de a promova investițiile responsabile și a evidenția importanța standardelor ESG în rândul participanților la piața de capital locală. Un alt tip de investiție, care furnizează companiilor capital destinat problematicilor sociale și de mediu, e denumită Impact Investing și începe să aibă rezonanță și în piața autohtonă, deși nu există încă fonduri dedicate în acest sens.

Pentru unii antreprenori și manageri, concepte precum ESG, Impact Investing sau sustenabilitate se traduc deja în obligații greoaie, poveri pe umerii celor însărcinați cu îndeplinirea lor. Practic, aceste concepte obligă la o responsabilizare suplimentară care ar trebui deja asimilată rolului intrinsec al unei companii, nu doar în ecosistemul de business, ci și în mediul care îi susține activitatea. Mai mult, atenția îndreptată spre aceste criterii urmărite de investitorii de impact, mai cu seamă, integrarea sustenabilității în modelul de afaceri poate spori considerabil șansele de a primi finanțare.

Potrivit Global Impact Investing Network (GIIN), la sfârșitul anului 2019, 1.720 de organizații gestionau active de 715 miliarde de dolari – bani investiți în companii de impact. Pe de altă parte, valoarea activelor globale care aplică factorii ESG în luarea deciziilor de investiții aproape că s-a dublat în patru ani și s-a triplat în opt ani, ajungând astfel la 40,5 trilioane de dolari în 2020.

Grija pentru mediul înconjurător aduce roade. Cu toate acestea, terminologia poate fi ușor confuză, iar diferența dintre Impact Investing și ESG rămâne un mister pentru mulți antreprenori.

Care sunt diferențele dintre ESG și Impact Investing?

Criteriile de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) sunt „anticamera” pentru Impact Investing. ESG se referă în principal la operațiunile interne ale unei companii și la natura produsului sau serviciilor oferite. Conceptul se adresează companiilor care acționează etic și responsabil.

Pe de altă parte, Impact Investing pune accentul pe destinația și pe amprenta produselor și serviciilor furnizate. Diferența esențială dintre criteriile ESG și Impact Investing este că aceasta din urmă nu înseamnă doar evitarea sin stocks (adică acțiunile companiilor care au impact negativ asupra oamenilor sau a mediului) sau respectarea principiului do no harm (de nu a face rău), ci și investirea activă de capital pentru a aborda diverse obiective sociale, generând în același timp randamente financiare pentru investitori. Prin urmare, pentru a se încadra la categoria companii de impact, antreprenorii trebuie să vândă soluții, produse sau servicii care îndeplinesc obiectivele de sustenabilitate. Printre aceste obiective se numără printre altele, conform ONU, furnizarea de energie curată și accesibilă, asigurarea unei stări bune de sănătate, asigurarea bunăstării, oferirea de educație de calitate sau contribuirea la consumul și producția responsabile.

În cazul economiilor emergente, cum este România, integrarea criteriilor ESG reprezintă primul pas în procesul de reorientare al afacerilor de la doar a face bani, la adoptarea componentei sociale în procesul de a face bani. ESG se asigură că businessul este condus într-un mod responsabil și etic și că nu se ia în considerare doar realizarea de profit. Impact Investing se referă la tipul de investiții vizate de un investitor, în timp ce factorii ESG fac parte din procesul de evaluare a investițiilor. Mai mult, în cazul investițiilor pe care un manager de fond le realizează, Impact Investing urmărește să obțină efecte pozitive măsurabile privind mediul și dezvoltarea socială. În același timp, ESG reprezintă o abordare pentru identificarea riscurilor nefinanciare care pot avea un impact semnificativ asupra valorii unui activ.

Cum diferențiem companiile care aplică factorii ESG de companiile de impact?

Sectoarele în care se întâlnesc cel mai des investițiile de tip impact includ energia regenerabilă, imobiliarele, microfinanțarea, serviciile medicale, educația și reciclarea. Cu toate acestea, Impact Investing nu se limitează doar la cauze „progresive”, ci include și sectoare mai tradiționale. În plus, e de reținut că acest tip de investiție generează nevoia de a avea un impact măsurabil ca rezultat al finanțării.

În cea mai simplă formă, investitorii care țin cont de criteriile ESG evită companiile considerate a fi lipsite de etică, cum ar fi industria tutunului, de apărare și a alcoolului. Fondurile ESG care au în denumire „Sustenabil” sau „Responsabil”, au în portofoliu, în top 10 dețineri, acțiuni precum Microsoft, Apple, Procter&Gamble sau Prudential. Aceste acțiuni sunt alese datorită politicilor de business ale acestor companii, care sunt considerate sustenabile, etice și responsabile.

De unde să începi?

Deoarece criteriile ESG încep să fie deja integrate în modelul companiilor autohtone de diferite mărimi, e de așteptat și ca investițiile de impact să beneficieze de cât mai multă atenție în următorii ani; practic, antreprenorii au acum o oportunitate unică de a-și adapta modelul de business pentru a-i crește atractivitatea în ochii investitorilor.

Care sunt aspectele ce ar trebui luate în considerare?

• Transparență și etică de business solide;

• Orientarea intenționată a principalului produs sau serviciu al companiei spre beneficiul societății;

• Abilitatea de a produce bani generând în același timp un impact social pozitiv;

• Capacitatea de a măsura atât rentabilitatea financiară, cât și impactul social;

• Abilitatea de a evalua și integra valoarea impactului pozitiv produs ca pe un avantaj competitiv pentru afacere.

Managementul afacerilor durabile nu îi mai privește doar pe investitori. Consumatorii înșiși devin mai conștienți și preferă să sprijine companiile responsabile, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Studii recente indică faptul că cei din generația millennials se îndreaptă în special către brandurile locale cu idealuri solide și povești convingătoare. Generația Z, pe de altă parte, acordă prioritate justiției sociale, acțiunilor împotriva schimbărilor climatice, iar obiceiurile acestora de consum sunt și vor fi guvernate în continuare mai mult de valorile personale decât de valoarea inerentă produsului sau serviciului achiziționat. Prin urmare, orientarea către sustenabilitate și impact nu este doar o tendință temporară, are în vedere o schimbare fundamentală a mentalității, care va continua să crească în importanță în anii următori. Astfel, cei care se adaptează vor ieși câștigători.

Simona Gemeneanu este partener și cofondator Morphosis Capital