Sibiu, oraș de business și centru cultural, un proiect ZF susținut de Banca Transilvania. Care este povestea Festivalului Internațional de Teatru din Sibiu, unul dintre cele mai importante evenimente de profil din lume? „Ne-am dezvoltat în acord cu comunitatea și cu viața“

♦ Ediția din acest an a festivalului va aduce în prim-plan 845 de evenimente, realizate de echipe din 82 de țări, organizate în 82 de spații de joc, cu aproximativ 100.000 de spectatori pe zi live și alte câteva milioane online, pe scena digitală.

Festivalul Internațional de Tea­tru din Sibiu (FITS) a debutat în 1993, ca un festival studen­țesc, cu trei țări participante și opt spectacole. Apoi, an de an, el a crescut, iar acest lucru a fost posibil pentru că s-a dezvoltat în acord cu comu­nitatea și cu viața, spune Constantin Chiriac, președintele Festivalului Interna­țio­nal de Teatru din Sibiu.

„Și iată că, după 33 de ani, am ajuns la aceste cifre absolut uriașe, festivalul fiind mo­torul de dezvoltare, dacă vreți, al Sibiului postrevoluționar.“ Ediția din acest an a FITS va aduce în prim-plan 845 de eveni­men­te, realizate de echipe din 82 de țări, organizate în 82 de spații de joc, cu apro­ximativ 100.000 de spectatori pe zi live și alte câteva milioane online, pe scena digitală.

„Aceste cifre arată, de fapt, dimensiu­nea uriașă a ceea ce înseamnă festivalul. De 33 de ani realizăm Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, unul din cele mai im­portante festivaluri de artele spectacolului din lume.“

Pe harta lumii

Constantin Chiriac afirmă că FITS este în top trei al celor mai importante festiva­luri de profil din lume, alături de Festivalul de la Edinburgh și de cel de la Avignon, festivaluri mult mai vechi, care au avut alte resurse și alt câmp de dezvoltare pe par­cursul existenței lor. „Noi ne-am dezvoltat în acord cu viața și cu comunitatea. Am răspuns tuturor provocărilor care le-am avut, în primul rând din punct de vedere economic, dar și social, al relațiilor pe care România le-a avut și le are în lume.“ Toc­mai datorită acestor relații strânse cu oa­menii din jur și cu societatea în ansamblul său, FITS s-a adaptat an de an. Și tema festivalului a fost adaptată în consecință.

„Tema reprezintă, într-un fel, mo­mentul de sărbătorire, dar și de pliere pe ce în­seamnă interesele comunității. Cultura face diferența. Festivalul a fost motorul prin ca­re Sibiul a obținut titlul de capitală Cultu­rală Europeană în 2007, într-o perioadă când România încă nu era parte din Uniu­nea Europeană“, afirmă Con­stantin Chiriac.

De fiecare dată, agenda unei comu­nități trebuie făcută în dialog cu ce înseamnă patrimoniul acelei comunități și cu specificitatea ei. Trebuie să te uiți care sunt sărbătorile religioase ale comunității respective, care sunt sărbătorile laice și care sunt evenimentele de sezon. Așa a făcut FITS. „Am ținut ca FITS să fie un festival independent. Suntem în parteneriat cu Teatrul Național din Sibiu, singurul teatru național din România în subordine locală. Toate celelalte teatre – șase la număr, dau seama Bucureștiului. Eu nu cred că e bine ca Teatrul Național din Cluj sau din Timișoara sau din Iași să nu dea seamă comunității cărei aparține, publicului căruia se adresează.

Cine e publicul

Doar că FITS și Teatrul din Sibiu nu se adresează doar publicului local. Nici măcar doar celui din România.

„În 2007, am creat celebrul spectacol Faust la Fabrica de Cultură, iar asta pentru că nu am avut și încă nu avem infrastructura de spectacole suficient de bine dezvoltată. Jucăm în hale industriale, în spații underground, în parcuri, peste tot. Iar acest lucru a transformat publicul din Sibiu. Dar spectatorii nu vin doar din Sibiu, vin de peste tot.“

Anul acesta, pentru prima dată, organizatorii festivalului au făcut un experiment pe care îl vor continua. Au organizat conferința de presă a FITS, prezentând toate spectacolele, iar între 10 și 23 aprilie au lăsat o perioadă de consultare cu publicul din lume. „Am postat prezentarea fiecărui eveniment pe site, în română și în engleză, în așa fel încât publicul să poată să-și facă un pachet cu ceea ce își dorește. Apoi, am dat drumul la vânzarea de bilete și, în două zile, toate au fost epuizate.“

E important și că prețurile sunt stabile și mici, ba chiar multe spectacole sunt gratuite.

„Am înghețat prețurile din 2020 și până în 2025. Toate biletele costă între 30 și 150 lei. În același timp, în cadrul festivalului, 57% din spectacole sunt gratuite. Tot ceea ce facem în Piața Mare, în Piața Mică, dar și în alte piețe, sunt spectacole gratuite.“

Iar la toate bisericile de rit din Sibiu sunt prezentate spectacole în acord cu ceea ce înseamnă credința, cu ceea ce înseamnă respectul pentru Dumnezeu, pentru în regăsirea de sine, iar asta la un preț modic, de 40 de lei, adaugă Constantin Chiriac.

„Această filozofie a prețurilor și a modului de vânzare a biletelor nu e nouă. Am învățat de la toate festivalurile din lume. Am călătorit mult, am făcut parteneriate cu cele mai importante structuri de spectacol, festivaluri și asociații din lume, în așa fel încât totdeauna să fim pe picior de egalitate.“

O nouă etapă

Dincolo de activitatea offline, ce are o istorie de 33 de ani, există și una online, care a început în pandemie.

„În 2020, Festivalul de la Sibiu a fost singurul festival din lume care a reușit să găsească o soluție pentru a exista în acea perioadă de criză. Am făcut o ediție online, dezvoltând atunci scena digitală, care e funcțională și astăzi. În acel an, am avut 87 de milioane de spectatori.“

De atunci, există an de an o zonă de online, chiar de online live, pentru că multe din spectacolele importante sunt sold out.

„Astfel, putem să le dăruim tuturor spectatorilor dornici șansa de a lua parte la ele.“

Plus că unele spectacole sunt disponibile pe toată durata anului.

Online-ul și offline-ul se înțeleg foarte bine la Sibiu, în cadrul festivalului, ele se sprijină reciproc. Totuși, emoția spectacolului live nu va putea fi preluată niciodată de ceea ce înseamnă zona online, conchide Constantin Chiriac.

Executivul a fost prezent în cadrul emisiunii Sibiu, oraș de business și centru cultural, un proiect ZF susținut de Banca Transilvania.