Sharing economy: un model pentru o lume digitală

April Rinne, prezentă ca speaker la Microsoft Summit, conduce grupul de lucru pentru economie colaborativă al Forumului Economic Mondial (WEF), sfătuind companii, autorități, antreprenori sau investitori în legătură cu modelul de implementare a acestui sistem. A vizitat până în prezent peste 100 de țări – nimic ieșit din comun, având în vedere că lucrează majoritatea timpului peste hotare.

”Eu nu încerc să conving pe nimeni de ceva, nu vreau să convertesc oamenii la economia colaborativă“, spune râzând April Rinne. ”Mă uit la lumea din jurul meu și la locul în care am ajuns, din punct de vedere economic, social, al mediului înconjurător, și mă gândesc la ceea ce s-a întâmplat după revoluția industrială; da, avem mult mai multe lucruri disponibile în acest moment, dar am ajuns într-un punct destul de înșelător, în care mulți oameni trăiesc peste nivelul pe care și-l pot permite și în care multe bunuri nu sunt folosite îndeajuns.“

Termenul ”economie colaborativă“ (sharing economy) a apărut la începutul anilor 2000, odată cu noi modele de afaceri bazate pe tehnologii sociale și o teamă tot mai mare față de ideea de epuizare a resurselor naturale. Profesorul Lawrence Lessig a fost primul care a folosit sintagma, în anul 2008, cu toate cu ideea de a folosi resurse la comun prin intermediul unor platforme era deja prezentă. În anul 2011, revista Time a numit economia colaborativă una dintre cele 10 idei care vor schimba lumea. Conceptul consumului colaborativ a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani, iar companii precum Uber sau Airbnb reflectă perfect beneficiile. Este și motivul pentru care cele două entități sunt utilizate pentru a descrie cum ar trebui să funcționeze economia colaborativă; nu sunt singurele, evident, dar sunt cele mai valoroase companii bazate pe ideea împărțirii bunurilor.

Din nou, conceptul de consum colaborativ există de foarte mult timp: întotdeauna a fost o practică comună între prieteni, rude sau vecini, însă acest concept a ieșit din zona de comunitate, odată cu expansiunea internetului, către un model de business. Prin dezvoltarea tehnologiei și globalizare, oamenii pot face schimb de idei, bunuri, finanțe sau resurse. Economia colaborativă este un sistem care are potențialul de a schimba în mod revoluționar modelul de afaceri al multor activități, care sporește potențialul de creștere a economiei mondiale și poate în timp să determine schimbări majore în comportamentul de consum și acumulare al oamenilor.

Împărțirea, și nu deținerea unui bun, scăderea costurilor și o mai bună perspectivă în ceea ce privește mediul înconjurător, precum și dezvoltarea comunităților – acestea sunt cele trei principii care ar trebui să stea la baza economiei colaborative, explică April Rinne.

”Câți dintre noi avem o mașină care este parcată în acest moment? O mașină stă parcată, în medie, 23 de ore pe zi. Acel bun are o eficiență de doar 5%, dar plătim pentru el tot timpul. Dacă te gândești puțin, e de-a dreptul ridicol“, spune ea ”Am putea face lucrurile mult mai bine decât le facem acum, ca societate. Dacă eu o să dețin toate lucrurile de care am nevoie, dacă tu o să deții toate lucrurile de care ai nevoie, atunci nu mai e necesar să ne cunoaștem. Nu am nevoie să apelez la tine pentru nimic, iar asta duce la slăbirea și chiar pierderea ideii de comunitate.“

Dorința de a deține lucruri nu e ceva specific românesc, spune economista, remarcând totuși faptul că în statele fost socialiste acest fenomen este mai accentuat. ”Ceea ce vedem este că atât cei cu venituri mici, cât și cei înstăriți sunt atrași de ideea economiei colaborative. Cei cu venituri mari au depășit nevoia unui statut social, în vreme ce persoanele cu venituri mici sau foarte mici înțeleg oportunitățile ce vin din acest sistem. România – lumea întreagă, de altfel – nu își mai poate permite ca oamenii să dețină toate lucrurile de care au nevoie. Ne îndreptăm către un dezastru în ceea ce privește mediul înconjurător. Nu te poți aștepta ca orașele să se tot extindă, să se aglomereze, iar calitatea vieții să rămână aceeași. Nu sunt împotriva ideii de a deține, dar există o gamă mult mai variată de lucruri sau servicii pe care le poți accesa prin economia colaborativă.“

Care sunt lucrurile care se potrivesc cel mai bine în peisajul economiei colaborative? Lucrurile care sunt extrem de scumpe și cele pe care nu le folosești în mod curent, explică April Rinne. ”De aici și succesul unor companii ca Uber sau Airbnb, ce au în centru mașini și case. În tot mai multe orașe există așa-numitele biblioteci de unelte, de unde poți să împrumuți mașini de tuns iarba sau bormașini – din nou, obiecte pe care nu le folosești tot timpul și care sunt extrem de costisitoare de cumpărat. În mod uzual, acestea funcționează pe baza unei taxe inițiale de înscriere și a uneia anuale, care îți permite să folosești câte unelte vrei.“