Sfârșitul unei ere: Raiffeisen Bank România a făcut anunțul, după 19 ani

Steven van Groningen, 63 de ani, președinte și CEO al Raif­fei­sen Bank România, se pregătește să se retragă de la conducerea executivă a băncii, după 19 ani, o perioadă mar­cată de achiziția Băncii Agricole, bu­mul economic și al creditării bancare, pe­rioada de criză și revenirea la ani de creștere, dar mai sustenabil.

Conform unor surse din piața ban­cară, grupul austriac Raiffeisen a început un proces de recrutare pen­tru viitorul CEO, pe listă fiind atât ban­cheri din bancă, dar și din alte bănci, cât și expați.

Steven van Groningen este cel mai longeviv șef de bancă de pe pia­ță. El a preluat conducerea Raiffei­sen Bank România în 2002, atunci când gru­pul austriac a cumpărat Banca Agricolă, reușind apoi să o inte­greze, rezultatul fiind o bancă de top cinci în România, care a fost ex­trem de pro­fitabilă, atât în perioada de bum economic și bancar 2004-2008, cât și în perioada de criză din 2008 în colo.

Olandezul Steven van Groningen, participant la jocurile olimpice în echipa de canotaj a Olandei, a făcut cu­noștință cu sistemul bancar româ­nesc în 1993, când a avut poziția de consilier la Banca Națională. După un an a ple­cat la ABN Amro Bank, ban­ca olan­de­ză ce își deschidea opera­țiu­nile la București. În 1998 olandezii l-au trimis la Moscova, iar apoi la Buda­pes­ta. În 2001 s-a reîntors în România, iar în 2002 a preluat conducerea Raiffei­sen Bank, care tocmai cumpărase Banca Agricolă, o fostă bancă de stat afectată de creditele neperformante.

La începuturile anilor 2000, Raif­fei­sen a deschis creditarea de retail odată cu scăderea dobânzilor la lei, sta­bilitatea cursului leu/dolar și apoi a cursului leu/euro, pe fondul dorințelor extraordinare a românilor de a lua credite de consum și credite pentru achiziția de apartamente.

La mijlocul anilor 2000, Raiffeisen a fost printre băncile care au dat cre­di­te în franci elvețieni, un produs care, după apariția crizei în 2008, a de­clanșat unul dintre cele mai mari scan­daluri bancare de pe piață, care nu s-a încheiat nici acum.

Având un management al riscului mult mai prudent, Raiffeisen a tra­versat criza mult mai bine decât alte bănci, reușind să rămână profitabilă, în timp ce alte bănci raportau pierderi. În 2013, Raiffeisen a achiziționat portofoliul de retail al Citi Bank.

Deși a fost prezentă în aproape toate proiectele de vânzare de bănci din România, Raiffeisen nu a făcut nici o achiziție. Din acest motiv creșterea, bazată numai pe creștere organică, a fost mult mai lentă.

Deobicei, Raiffeisen era a patra bancă din România, dar în ultimii ani a fost depășită de ING Bank., care a avut o strategie de creștere mult mai agresivă. Raiffeisen era a cincea bancă de pe piață. La finalul lui 2020 activele totale ale băncii au fost de 51,3 mld. lei,  adică 10,5 mld. euro, cu un profit net de 644 mil. lei, adică 131 mil. euro.

Steven van Groningen a ținut banca unită, chiar dacă lucrurile nu întotdeauna au fost cele mai liniștite.

Dacă Steven van Groningen se va retrage la finalul acestui an, grupul austriac Raiffeisen trebuie să găsească un alt CEO, operațiune destul de complicată, pe listă fiind bancheri din bancă, din afara băncii, români și expați.

Steven Van Groningen este căsătorit cu Valeria Răcilă, campioana olimpică a României în 1984 la canotaj.