Sfârșitul benzinei este tot mai aproape. Mai multi giganți din industria petrolieră își schimbă afacerile și intră pe un segment cu un viitor mai bun

Amenințările existențiale ale planetei ar putea determina companiile din industria oil & gas să tureze acum motoarele în direcția energiei verzi. Doi dintre cei mai mari jucători ai lumii și-au anunțat deja planul pentru un viitor cu emisii 0 de carbon. Ce urmează?

Scăderea galopantă din perioada pandemiei a prețului petrolului la un minim istoric a determinat firmele Shell și British Petroleum (BP) să își schimbe în totalitate previzunile legate de profitabilitatea companiilor, scrie presa internațională. Totodată, cei doi jucători au anunțat că în obiectivele lor pe termen lung se află tranziția în totalitate spre producția de energie verde (din resurse regenerabile, mai ales eoliană, solară, hidro), aspect care ar putea marca începutul sfârșitului pentru era benzinei.

Astfel, potrivit The Guardian, BP a decis să își revizuiască prețurile pentru petrol pentru următoarele trei decenii. Decizia a șters mai bine de 17 miliarde de dolari din valoarea companiei dintr-o lovitură – iar acest aspect poate însemna că rezervele de petrol neextrase încă ar putea rămâne acolo.

Potrivit celor mai recente informații, BP a înregistrat anul trecut o pierdere de 5,7 miliarde de dolari, prima într-un deceniu, potrivit Reuters. În ultimul trimestru al anului 2020, BP a raportat un profit de 115 milioane de dolari, puțin sub estimările analiștilor din cauza vânzărilor slabe de petrol și gaze și a tranzacțiilor reduse. „Aceste rezultate reflectă un trimestru cu adevărat dur”, a declarat directorul financiar Murray Auchincloss într-un comunicat. Cu toate acestea, compania mizează pe o creștere a cererii de petrol în 2021.

De asemenea, Exxon Mobil a publicat pierderi nete de 22,4 miliarde de dolari în 2020, prin comparație cu un profit de 14,34 de miliarde de dolari în 2019. Compania a anunțat anul trecut că va reduce investițiile în noi proiecte cu o tremie și va renunța la 15% dintre angajați.

Tranziția spre energie regenerabilă era ideea principală care a reieșit din  declarația CEO-ului BP, Bernard Looney, în context pandemic: „Aceste decizii grele (…) ne vor ajuta să concurăm în direcția tranziției energetice”. Reprezentanții companiei au adăugat că pandemia va accelera probabil ritmul tranziției spre un sistem de energie mai ecologic, cu mai puține emisii de carbon.

Cu câteva săptămâni înaintea anunțului BP din 2020, compania Royal Dutch Shell anunțase  și ea că recalculează dividendele acționarilor și renunță la trei sferturi din bonusurile anuale.

Ben van Beurden, CEO-ul Shell, a declarat atunci că pandemia ar putea să îi aducă și pe ei mai aproape spre proiecte de energie curată „care ne vor deservi mai bine în viitor”.

Firma de cercetare Rystad Energy crede că mai mult de 280 de miliarde de barili de petrol vor rămâne neexploatați deoarece consumul este în scădere. Alții cred însă că punctul minim de scădere a fost atins anul trecut.

BP și-a fixat ținta unei amprente de carbon 0 până în 2050. Totuși, compania a investit doar 500 de milioane de dolari din totalul investițiilor de 12 miliarde de dolari în energia verde.

Lordul John Browne, fostul CEO al BP, care a fost martor al urcărilor și coborârilor pieței pe parcursul a mai mult de cinci decenii, crede că scăderea prețului petrolului la minime istorice, înregistrată în pandemie ar putea fi un avertisment adus industriei cu privire la ceea ce va urma, scrie Financial Times. În multe dintre lunile pandemiei, câmpurile de exploatare au fost închise, spațiile de depozitare umplute într-un interval de timp record, iar companiile naționale au început un război al prețurilor pentru a încerca să acapareze o piață aflată în micșorare.

„Vedem cât de fragilă este lumea în această pandemie, iar conștientizarea fragilității este foarte importantă în modelarea comportamentului oamenilor. Oamenii care s-au îngrijorat timp de mai multe luni de sănătatea plămânilor lor sunt mai predispuși să își dorească aer curat”, spune lordul Browne, în interviul acordat FT.

El este acum președinte al LetterPen, parte a producătorului de petrol independent Wintershell DEA. El și alți reprezentanți ai industriei cred că principalii jucători ai pieței se vor orienta mai rapid decât anterior pandemiei spre energia verde.

Acest lucru înseamnă că firmele de profil sunt supuse unei presiuni în creștere de a-și adapta businessul de bază, axat pe producția de combustibili fosili.

Există însă și păreri care spun că eforturile axate pe schimbările climatice vor fi deraiate de prețul redus al petrolului și de o depresiune globală care va absorbi timpul și banii guvernelor. Într-un astfel de scenariu, investițiile în industria petrolului ar putea scădea atât de mult încât ar putea exista crize de producție, care vor face ca prețurile să urce. „Suntem la început (al acestei dezbateri – n.red). Dar o criză a sănătății schimbă atitudinea oamenilor semnificativ și acest lucru va influența și industria petrolului”, spunea el în interviul acordat FT la începutul lunii iunie.

Investitorii au întors spatele sectorului chiar înainte de pandemie, fiind motivați de temeri legate de scăderea cererii, precum și de problemele etice generate de marii poluatori ai lumii. În Statele Unite, valoarea companiilor din energie din totalul celor care alcătuiesc indicele S&P 500 s-a micșorat în 2020 la mai puțin de 5% din indicele total, față de 11%, la cât se afla în urmă cu un deceniu.

Agenția Internațională a Energiei (International Energy Agency) a previzionat că cererea pentru petrol la nivel global – care crescuse la o medie de 1,5 milioane de barili de petrol pe zi în fiecare an în ultimii 10 ani, ajungând la 100 milioane de barili pe zi în 2019 – va începe să înregistreze o scădere în 2025. Majoritatea companiilor producătoare de petrol cred că adoptarea la scală largă a vehiculelor electrice sau aspectele regulatorii asupra emisiilor ar putea impulsiona piața pentru energie regenerabilă între 2030 și 2035.

Planul lui Bernard Looney, actualul CEO al BP, pentru atingerea obiectivului de zero emisii prevede că BP se va orienta mai rapid spre energie verde precum eoliană sau solară, alături de măsurile pe care compania le va lua pentru captarea carbonului și depozitarea pentru oprirea emisiilor de CO2 generate de producția de combustibili fosili. „Industria petrolului se afla oricum în schimbare. Întrebarea este acum dacă acest lucru va accelera acum (după pandemie)”, a spus Mark Lewis, șeful cercetării axate pe sustenabilitate la BNP Parisbas Asset Management.

Prăbușirea prețului petrolului de la 70 de dolari pe baril în ianuarie la sub 20 de dolari pe baril în aprilie nu a „doborât” încă BP; deși compania și-a redus investițiile după reducerea veniturilor pentru protejarea dividendelor acționarilor. Ulterior, în luna aprilie, și Royal Dutch Shell și-a anunțat propriul plan de emisii zero. „În ciuda a ceea ce se întâmplă, trebuie să fim concentrați pe viitor”, a spus Looney într-o notă în care îl felicita pe CEO-ul Shell, Ben van Beurden, în legătură cu mișcarea făcută.

John  Browne, fost CEO al BP:„Vedem cât de fragilă este lumea în această pandemie, iar conștientizarea fragilității este foarte importantă în modelarea comportamentului oamenilor. Oamenii care s-au îngrijorat timp de mai multe luni de sănătatea plămânilor lor sunt mai predispuși să își dorească aer curat.”

Pe de altă parte, în luna decembrie a anului trecut, mai mulți executivi din cadrul Royal Dutch Shell care susțineau adoptarea mai rapidă a unei strategii orientate pe energia verde și-au anunțat plecarea din companie ca urmare a unor neînțelegeri tocmai pe această temă. Potrivit FT, top managementul companiei ar fi înclinat în continuare înspre modelul clasic de business al companiei.

Anumite organizații axate pe protecția mediului au acuzat BP și Shell că nu se mișcă de fapt suficient de rapid și cred că plănuiesc să rămână producători de petrol și combustibili fosili pe termen lung.

Nici contextul politic nu încurajează evoluția industriei: după cum sesizează FT, răspunsul inițial al Arabiei Saudite la scăderea consumului a fost să lanseze un război al prețurilor cu Rusia, ridicând producția la niveluri maxime. Au revenit la restricționarea producției sub presiunile președintelui american Trump, dar analiștii cred că cererea ar putea să ajungă la un vârf mai degrabă mai devreme decât mai târziu. Arabia Saudită ar avea petrol pentru 75 de ani în pământ – astfel că cea mai rațională abordare ar fi pentru ei acum să pompeze cât mai mult posibil.

Jefrrey Auld, CEO-ul Serinus Energy, un producător mic de petrol și gaze din România și Tunisia, a declarat tot pentru FT că se așteaptă ca riscurile politice să împingă companiile mari spre o atenție mai mare înspre benzina mai puțin poluatoare, dacă nu înspre energia regenerabilă.

„S-au ars (companiile – n.red) de prea multe ori din cauza petrolului. Se uită la următorii 40 de ani și spun că nu se poate întâmpla la fel ca în cazul cărbunelui, trebuie să se miște într-o direcție care să le diversifice riscurile.”

Chris Midgley, fost economist – șef la Shell, spune că cea mai mare problemă a sectorului este că a performat atât de slab în ultimii 20 de ani: capitalizarea de piață a ExxonMobil de pildă, de 185 miliarde de dolari, a fost depășită de Netflix în luna aprilie.

Pentru veteranul care a asistat la numeroase cicluri de creștere și scădere, ciclul prin care creștem acum este un precursor al viitorului industriei.

„Schimbările climatice rămân îndepărtate de noi ca indivizi. Dar nu cred că vor rămâne așa dacă nu facem ceva împotriva acestui lucru”, a concluzionat lordul Browne în interviul acordat FT.