O nouă serie de posturi la stat plătite cu salarii de 20.000 euro pe lună: începe lupta pentru pozițiile la Banca de Dezvoltare. Primii membri ai organelor statutare vor fi nominalizați de Ministerul Finanțelor prin ordin al ministrului finanțelor

♦ Băncile de dezvoltare își vor primi capitalul din bugetul de stat, comisioane, dobânzi și tarife din prestarea activităților, dar și prin împrumuturi subordinate acordate de statul român ♦ Băncile de dezvoltare nu atrag depozite de la persoane fizice, iar conturile curente ale companiilor pe care le finanțează sunt considerate depozite.

Apariția proiectului Băncii de Dezvoltare dă semnalul după goana după pozițiile unde vor fi instalați oa­meni cu salarii de peste 20.000 euro pe lună.

Sorina Faier, manging partner în cadrul companiei de executive search Elite Searcher, a spus pentru ZF că salariile pen­tru o poziție de conducere a unei bănci în­cep de la 10.000 euro net și pot ajunge până la 25.000 euro net pe lună.

„Conducerea băncii va trebui să vină din zona serviciilor financiare, ideal din do­meniul bancar. Trebuie să fi avut o poziție simi­lară înainte sau cel puțin un vice­pre­ședinte la o bancă anterior. Salariile la pre­ședinții din bănci pot ajunge până la 1 mi­lion euro anual, dar aici vorbim de bonu­suri în general, care sunt mult mai mari decât salariile fixe. De exemplu, salariul poate să fie 10.000 euro sau 15.000 de euro pe lună, iar la finalul anului să fie niște bonusuri colosale în func­ție de realizările președin­te­lui băncii. Depinde de ban­că, cât de mare e, ce oameni are de condus, targetul, dar cam așa pornesc salariile, de la 10.000 euro net, până pe la 25.000 euro net pe lună“, a explicat Sorina Faier.

În același timp, Raluca Pârvu, business manager în cadrul BPI Group, companie de consultanță în mana­ge­men­tul resurselor umane, sus­ține că profilul pentru o asemenea poziție de con­ducere în cadrul unei bănci de dezvoltare este rar în piață.

„Un asemenea profil este rar în piață. Am căuta un ban­cher de investiții, cu vastă experiență în industria lo­cală, mai ales pe pro­iecte de dezvoltare antrepre­no­rială sau de lucru cu autoritățile publice centrale și locale. Ar trebui să aibă o experiență vastă în bănci mari pe o poziție exe­cutivă, capabil să construiască o instituție bancară cu profil aparte. De asemenea, trebuie să fie pregătit să navigheze într-un mediu incert, cu schimbări legislative frecvente, un mediu puternic politizat, având o viziune mai degrabă pe termen scurt. Remunerația trebuie să fie cea din piață, la un nivel echivalent, indiferent că vorbim de bănci cu capital de stat sau private, româ­nești sau străine“, a explicat Raluca Pârvu pentru ZF.

Dacă analizăm câștigurile șe­filor din băncile de stat existente în pre­zent, vedem că cei doi președinți ai CEC Bank și Eximbank, respectiv Bogdan Neacșu și Traian Halalai, au câștigat peste 1,2 mil. lei în anul 2020, potrivit decla­rațiilor de avere publicate. Per total în anul 2020, Bogdan Neacșu, președintele CEC Bank, a înregistrat venituri de 254.800 euro, în timp ce Traian Halalai, pre­șe­din­tele Eximbak, a ajuns la venituri totale de 213.154 euro.

Având în vedere că salariile lunare a șe­filor CEC Bank și Eximbank sunt în jurul a 20.000 euro pe lună, șefii băncilor de dezvoltare ar trebui să aibă salariile lunare cel puțin la un nivel similar.

Conform proiectului de lege privind măsurile cadrului de reglementare al Băncii de Dezvoltare, primii membri ai organelor statutare se vor nominaliza de către Ministerul Finanțelor prin ordin al ministrului finanțelor.

„Primii membri ai organelor staturare se nominalizează de către Ministerul Finanțelor prin ordin al ministrului finanțelor și până la înmatricularea băncii de dezvoltare la Registrul Comerțului sunt remunerați din bugetul Ministerului Finanțelor, în cuantumul stabilit prin ordin al ministrului finanțelor. Mandatul primilor membri ai organelor statutare începe de la înmatricularea la Registrul Comerțului a fiecărei bănci de dezvoltare“, conform proiectului de lege pentru reglementarea cadrului general aplicabil băncilor de dezvoltare a României publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe.

Din punctul de vedere al activității băncilor de dezvoltare, acestea vor putea acționa atât în numele statului, cât și în nume propriu, auditul activităților fiind evaluate separat de către Curtea de Conturi a României, se mai arată în proiectul de lege.

„Băncile de dezvoltare pot desfășura, ca regulă generală, activitate în nume și cont propriu, prin utilizarea resurselor proprii, dar pot exista și activități desfășurate în nume și cont stat, pe bază de mandate, cum ar fi administrator de Fond al Fondurilor, participarea la Fondul de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări sau participarea la programe guvernamentale. Tipurile de activități desfășurate de o bancă de dezvoltare atât în nume și cont propriu, cât și în nume și cont stat se vor detalia prin hotărâre a Guvernului“, conform proiectului.

În același timp, băncile de dezvoltare, prin activitățile în numele și contul statului, pot implementa sau administra instrumente financiare finanțate din fonduri europene și pot acorda finanțări în cadrul fondurilor și inițiativelor de investiții la nivelul Uniunii Europene, inclusiv investiții co-finanțate de Grupul Băncii Europene de Investiții sau de alte instituții financiare internațional.

Având în vedere că băncile de dezvoltare pot acționa pe două căi, proiectul de lege subliniază faptul că BNR nu este ținută responsabilă de îndeplinirea obiectivelor băncilor de dezvoltare. Astfel, în activitatea de autorizare și supraveghere a băncilor de dezvoltare, BNR este competentă exclusive în aceea ce privește aplicarea dispozițiilor legislației bancare în legătură cu activitatea bancară derulată de acestea în nume și cont propriu.

„Totodată, BNR nu este ținută responsabilă în ceea ce privește respectarea de către băncile de dezvoltare a legislației în materie de ajutor de stat inclusiv în ceea ce privește mecanismul de prevenire a fenomenului de excludere (crowding-out) a instituțiilor financiare private, a legislației europene privind administrarea de instrumente financiare din fonduri europene și de acordate de finanțări în cadrul fondurilor și inițiativelor de investiții la nivelul UE, a legislației din domeniul finanțelor publice.“

Din perspectiva capitalizării, băncile de dezvoltare, sursele de finanțare pentru ca acestea să își desfășoare activitatea includ, printre altele, fonduri de la bugetul de stat, dar și împrumuturi subordonate acordate de statul român.

„Sursele de finanțare necesare pentru derularea activităților desfășurate de băncile de dezvoltare sunt: comisioane, dobânzi și tarife din prestarea activităților (…), fonduri contractate de pe piațele financiare, fonduri încredințate pe bază de mandate de autorități ale administrației publice sau în cadrul inițiativelor de investiții la nivelul UE, fonduri de la bugetul de stat pentru asigurarea capitalizării băncii de dezvoltare, la autorizare și pe parcursul activității, precum și pentru acoperirea cheltuielilor cu taxele și tarifele necesare înființării fiecărei bănci de dezvoltare, venituri din privatizare, împrumuturi subordinate acordate de statul român, allte surse de finanțare, stabilite prin hotărâre a Guvernului“, se mai arată în proiectul de lege.

De asemenea, băncile de dezvoltare nu atrag depozite de la persoane fizice pentru a nu exista concurență cu băncile comerciale, iar conturile curente ale companiilor pe care le finanțează sunt considerate depozite.

Deși crearea unei bănci de dezvoltare este un proiect care are aproape 7 ani în spate, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a spus recent pentru ZF că nu este nevoie de o bancă de investiții de stat, chiar dacă în teorie este o societate care poate acționa numai pe principii comerciale, în final s-a dovedit din practică c  nu poate să scape de influența politică, ca orice instituție de stat.

Crearea Băncii de Dezvoltare a României vine după discuții șI proiecte legislative care au apărut în urmă cu aproape 7 ani și a trecut prin guvernarea Cioloș, PSD, Orban și Cîțu. În 2015, Guvernul plănuia să construiască o bancă de dezvoltare pe structura EximBank, urmând să aplice modelul băncii de dezvoltare BGK din Polonia.