Senatorul USR Adina Săniuță a depus o inițiativă pentru acordarea de facilități fiscale start-up-urilor care au obținut cumulat în decurs de 1 an o finanțare de minim 100.000 de euro: scutirea de plata impozitului pe venit și reducerea contribuțiilor pentru CAS și CASS

Adina Săniuță, senator din partea Uniunii Salvați România (USR), a depus luni o inițiativă legislativă de modificare a Codului Fiscal prin care propune acordarea unor facilități fiscale pentru start-up-urile care pe durata unui an de zile au atras o finanțare de cel puțin 100.000 de euro, cu condiția ca 80% din banii obținuți să fie din surse private – de la un fond de investiții de capital de risc sau investitori de tip business angel.

„În vederea îmbunătățirii ecosistemului antreprenorial și stimulării creșterii economice, propunem modificarea Codului Fiscal astfel încât startup-urile din România, care au obținut cumulat în decurs de 1 an o finanțare de minim 100.000 EUR, să poată beneficia de facilități fiscale menite să încurajeze acest gen de investiții. Condițiile pentru aceste finanțări sunt ca minim 80% din investiție să provină de la un fond de investiții, business angel sau capital de risc (venture capital), iar diferența de 20% poate proveni din orice alte surse de finanțare, cu excepția aportului propriu de capital (inclusiv granturi).
O condiție pentru a beneficia, este ca societățile care aplică au cel puțin un 1 de funcționare, fapt care poate confirma că respectiva companie are o stabilitate pe piață.

Facilitățile fiscale concrete propuse pentru regimul fiscal al angajaților startup-urilor eligibile sunt următoarele:
– Scutirea de la plata a 10% impozit pe venit
– Reducerea de la 10% la 5% a contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS);
– Reducerea de la 25% la 20% a contribuției la asigurările sociale (CAS)

Aceste facilități fiscale vor fi aplicabile până când startup-ul îndeplinește oricare dintre următoarele condiții:
– Numărul de angajați depășește 50 de persoane;
– S-au scurs doi ani de la acordarea beneficiului fiscal inițial”, conform documentului.

Inițiativa legislativă a fost depusă luni 9 decembrie și urmează să intre pe circuitul legislativ. Adina Săniuță a devenit senator în luna februarie a acestui an, după demisia Ancăi Dragu, care a acceptat poziția de guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova. Ea a candidat pentru Senat la alegerile parlamentare care au avut loc pe 1 decembrie, dar nu a obținut un nou mandat.

Într-o discuție cu ZF, Adina Săniuță s-a declarat convinsă că inițiativa va fi susținută de colegii săi chiar dacă ea nu va mai fi senator în noua legislatură, admițând însă că traseul propunerii depinde și de ce se va întâmpla cu negocierile pentru formarea Guvernului.

„Inițiativa reprezintă și un semnal de alarmă privind finanțarea start-up-urilor și a inovației în România, care ar trebui să fie derulată diferit de cum se face acum, prin programe precum Start-up Nation”, a spus Adina Săniuță. Ea a precizat că inițiativa a fost depusă după consultări cu fondatori de startupuri, investitori și asociații profesionale.

„Aceste facilități vizează reducerea poverii fiscale pentru startup-urile care atrag finanțare externă și demonstrează potențial de inovare și creștere, contribuind astfel la crearea unui mediu mai competitiv și atractiv pentru investitori. De asemenea, această măsura este menită să transmită un semnal puternic și investitorilor, arătând că România susține proactiv inițiativele de afaceri emergente și le oferă un mediu fiscal prietenos, ceea ce poate atrage capitaluri noi și valoroase pentru piața românească”, conform datelor din expunerea de motive a inițiatuvei legislative.

Redăm principalele date din expunerea de motive a inițiativei legislative:

„România se confruntă cu o lipsă de inovare evidentă, susținută de datele statistice europene, în special în sectorul startup-urilor care nu beneficiază de suport adecvat. Într-un context global competitiv, este esențial să se încurajeze dezvoltarea afacerilor cu impact internațional, iar acest lucru se poate realiza printr-o susținere activă atât din partea investitorilor, cât și prin măsuri fiscale eficiente.
Un rol important îl joacă statul, care ar trebui să acționeze ca facilitator, oferind startup-urilor cadrul necesar pentru a-și maximiza potențialul. Spre deosebire de companiile tradiționale orientate spre profit imediat, startup-urile urmăresc să-și asigure o poziție în viitor, iar profiturile sunt realizate mai târziu. Prin urmare, nu pot fi evaluate după aceleași criterii ca firmele clasice și necesită un suport diferit din partea autorităților. Acest sprijin se poate traduce prin facilități fiscale, un statut special adaptat specificului startup-urilor și prin stabilitate sporită, atât pentru fondatori, cât și pentru echipele lor de început.
Totodată, viziunea de susținere a startup-urilor ar trebui să pună accentul pe sustenabilitatea cheltuielilor oferindu-le acestora un „runway” extins. Un sprijin fiscal poate face diferența, adăugând o perioadă suplimentară de activitate pentru echipele aflate în faze incipiente, un avantaj crucial în eforturile de a asigura succesul pe termen lung al acestor afaceri inovatoare.

Startup-urile din România întâmpină dificultăți majore în accesarea fondurilor necesare pentru a concura pe piața internațională și pentru a se dezvolta sustenabil. Acestea primesc finanțări mai mici în comparație cu cele din alte regiuni, precum Europa de Vest și Statele Unite, ceea ce limitează resursele disponibile și îngreunează expansiunea lor. În plus, pe lângă accesul limitat la finanțare, fondatorii startup-urilor românești se confruntă cu obligații fiscale semnificative asupra salariilor, restrângându-le astfel capacitatea de a oferi salarii competitive, care sunt esențiale pentru a atrage și menține talente de calitate și pentru a susține concentrarea fondatorilor pe dezvoltarea companiei.

În Clasamentul European al Inovației (European Innovation Scoreboard) aferent anului 2024, România se află pe ultimul loc din ultima categorie “Inovatori emergenți”, alături de țări precum Croația, Polonia, Slovacia, Bulgaria cu o performanță de aprox. 39% față de media europeană. Tări precum Danemarca, Elveția, Finlanda și Olanda sunt în categoria țărilor “Lideri în inovație”, cu o performanță de peste 125% față de media europeană.

De asemenea, analiza performanței în inovație dintre anii 2017-2024 clasează România pe ultimul loc, cu un procent de aprox. 37%, în scădere față de 39% indicatorul din 2023.    
Aceste statistici sunt îngrijorătoare într-un context în care susținerea inovației ar trebui să reprezinte un subiect important pe agenda politică actuală.

Potrivit Ghidului de bune practici aplicabile sistemului Cercetare Dezvoltare Inovație (CDI) național în elaborarea și implementarea politicilor publice “O altă mare provocare cu care se confruntă sectorul CDI (Cercetare, Dezvoltare, Inovare) este reprezentată de exodul intens al creierelor care generează lipsa resurselor umane calificate (fenomenul de “brain drain”). Astfel, România deține una dintre cele mai ridicate ponderi de cercetători care lucrează în afara țării. De altfel, România are cel mai mic număr de cercetători exprimați în echivalent normă întreagă (ENI) la mia de locuitori din UE. În timp ce cele mai multe țări și-au dublat sau chiar triplat în 2018 numărul de cercetători față de anul 2000, România are cu 15 % mai puțini cercetători în 2018 față de anul 2000.”

Inclusiv în STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII PENTRU PERIOADA 2020-2024 întocmită de Administrația Prezidențială este prevăzut ca obiectiv național de securitate reducerea fenomenului de brain drain, concomitent cu implementarea unor programe de atragere de talent internațional (brain-gain);

În acest context, considerăm că este esențială susținerea angajatorilor care urmăresc să dezvolte inovații, pentru a reduce fenomenul de brain drain și a încuraja fenomenul de brain gain.”