Semnal de alarmă: Încrederea analiștilor în economie a scăzut puternic în iunie. Adrian Codirlașu, CFA: Nivelul actual indică un risc foarte crescut de recesiune
Încrederea analiștilor financiari în economie a scăzut semnificativ în luna iunie, potrivit indicatorului de încredere macroeconomică publicat lunar de CFA România, asociația analiștilor financiari. Declinul se explică prin așteptările legate de majorarea taxelor și de o pozibilă retrogradare a ratingului…
Încrederea analiștilor financiari în economie a scăzut semnificativ în luna iunie, potrivit indicatorului de încredere macroeconomică publicat lunar de CFA România, asociația analiștilor financiari. Declinul se explică prin așteptările legate de majorarea taxelor și de o pozibilă retrogradare a ratingului de țară.
“În așteptarea majorării taxării și/sau reducerii ratingului României, indicatorul de încredere a scăzut puternic. Nivelul actual indică un risc foarte crescut de recesiune. Iar posibila recesiune se suprapune cu o majorare a ratei inflației cauzate de majorarea taxelor indirecte. O combinație extrem de nefericită datorată politicii fiscale puternic pro-ciclice din ultimii ani.”, spune Adrian Codirlașu, Președinte al Asociației CFA România.
Datele CFA arată că Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut în luna iunie cu 14,9 puncte până la valoarea de 29,9 puncte.
“Această situație s-a datorat scăderii puternice a ambelor componente ale indicatorului. Astfel, componenta de anticipații s-a redus cu 16 puncte, până la valoarea de 25, în timp ce componenta de condiții curente a scăzut cu 12,8 puncte, până la valoarea de 39,7 – nivel compatibil cu o situație de recesiune”, spun analiștii financiari.
În ceea ce privește rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni (până în iulie 2026), aceasta a crescut față de nivelul înregistrat în luna precedentă, ajungând la 5,35%.
Analiștii financiari menționează că sondajul a fost realizat în ultima săptămână din iunie, anterior finalizării pachetului fiscal, într-un context în care mesajele autorităților sugerau menținerea cotei standard de TVA la 19%.
În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 82% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, fără a fi înregistrate opinii privind o posibilă apreciere. Valoarea medie a anticipațiilor pentru un orizont de 6 luni este de 5,0961 lei/euro, iar pentru 12 luni, media estimărilor indică un curs de 5,1453 lei/euro.
Deficitul bugetar prognozat pentru anul 2025 a înregistrat o ușoară scădere față de exercițiul anterior, valoarea medie a anticipațiilor fiind de 7,5% din PIB.
Anticipațiile privind creșterea economică pentru anul 2025 s-au redus ușor față de exercițiul anterior, valoarea medie estimată fiind de 0,9%. De asemenea, unii participanți la sondaj iau în calcul posibilitatea ca economia României să intre în recesiune.
Datoria publică, exprimată ca procent din PIB, este anticipată să crească până la 60% în următoarele 12 luni.
În ceea ce privește evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale din mediul urban, 52% dintre participanți anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, iar 35% estimează o scădere. Totodată, 65% dintre respondenți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 35% le consideră corect evaluate.
O întrebare suplimentară introdusă în sondaj a vizat anticipațiile privind o posibilă retrogradare a României în categoria de rating nerecomandată investițiilor („junk”).
Conform rezultatelor, 88% dintre participanți estimează că România va rămâne, în următoarele 12 luni, în categoria de rating recomandată investițiilor – în creștere față de exercițiul anterior. În schimb, doar 11% anticipează o retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor („junk”), în scădere semnificativă față de sondajul anterior.
Statisticile arată că, atunci când perspectiva unui emitent este revizuită de la „neutru” la „negativ”, în aproximativ unul din trei cazuri urmează o retrogradare în decurs de 12 luni. Totodată, cu cât ratingul este mai apropiat de limita inferioară a categoriei investment grade (de exemplu, BBB-, BB+), cu atât riscul de retrogradare în urma unei perspective negative crește