Semnal de alarmă de la BERD: economia României va crește cu numai 1,8% în 2023, cu mult sub prognoza inițială. Deficitul bugetar ar putea merge spre 7% din PIB în 2023

Economia României va crește cu numai 1,8% în 2023, prognozează economiștii Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Previziunea a fost revizuită în jos, de la o creștere economică de 2,5%.

„Având în vedere încetinirea din prima jumătate a anului, se prognozează că creșterea PIB-ului va fi de 1,8 la sută în 2023 în ansamblu. Producția agricolă puternică și exporturile, precum și investițiile robuste finanțate de UE, reprezintă puncte care ar putea influența pozitiv evoluția, în timp ce slăbiciunile din industrie și construcții se așteaptă să împingă în jos creșterea. În 2024, pe măsură ce inflația se moderează și condițiile financiare se relaxează, creșterea ar putea accelera la 3,2 la sută, cu excepția unor șocuri majore”, scriu economiștii de la BERD.

Revizuirea este ultima dintr-o serie de rectificări negative cu privire la previziunile despre traiectoria economiei României în 2023. Dacă la începutul anului aproape toate prognozele mergeau spre o creștere de 3%, acum, prognozele actualizate, cu greu trec de 2%.

Ce spune BERD în raportul asupra economiei României:

Economia a demonstrat rezistență în 2022 și a crescut cu 4,7%, stimulată de o cerere internă robustă și acumularea de stocuri. În prima jumătate a anului 2023, creșterea a încetinit la 1,7%, față de anul precedent, reflectând o încetinire bruscă în al doilea trimestru. Cererea internă a rămas robustă, datorită cheltuielilor guvernamentale mai ridicate și investițiilor, dar epuizarea stocurilor și scăderea exporturilor de bunuri în termeni anuali au afectat creșterea. Producția industrială nu a reușit să revină pe creștere până acum, reflectând șocul prețurilor la energie, precum și o cerere externă mai slabă. Deși inflația este încă ridicată, ajungând la 9,4% în iulie 2023, creșterea salariilor reale a fost pozitivă din martie 2023, reflectând condiții strânse pe piața muncii. Cu toate acestea, poziția fiscală s-a înrăutățit, iar autoritățile pregătesc un plan de consolidare fiscală care să fie convenit cu Comisia Europeană. Deficitul fiscal ar putea să crească la 7 la sută din PIB în 2023, mult peste nivelul bugetat de 4,4 la sută din PIB. Prin urmare, moderarea consumului privat, alături de eventuale ajustări fiscale, vor defini probabil traiectoria de creștere în acest an.

Având în vedere încetinirea din prima jumătate a anului, se prognozează că creșterea PIB-ului va fi de 1,8 la sută în 2023 în ansamblu. Producția agricolă puternică și exporturile, precum și investițiile robuste finanțate de UE, reprezintă puncte care ar putea influența pozitiv evoluția, în timp ce slăbiciunile din industrie și construcții se așteaptă să împingă în jos creșterea. În 2024, pe măsură ce inflația se moderează și condițiile financiare se relaxează, creșterea ar putea accelera la 3,2 la sută, cu excepția unor șocuri majore.

Potrivit raportului publicat miercuri, în partea de sud-est a UE, zonă în care este încadrată și România în analiza BERD, alături de Bulgaria și Grecia, banca estimează o creștere medie a PIB de 2% în 2023 și de 2,8% în 2024, ca urmare a inflatiei și a mediului extern slăbit.

În Europa Centrală și tările Baltice, banca prognozează un plus de doar 0,5% al PIB în 2023, fată de 3,9% anul trecut, și o creștere la 2,5% în 2024.