Semnal de alarmă în economie. Numărul companiilor cu active de peste 4 mil. euro intrate în insolvență a crescut de aproape zece ori în T1/2026. CEO CITR: Când astfel de companii intră în dificultate, efectul nu mai este izolat, ci se propagă în economie

Numărul companiilor mari intrate în insolvență a crescut puternic în primul trimestru din 2026, semnalând o propagare tot mai amplă a presiunii economice în economie, potrivit unei analize realizate de CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România.

În T1/2026, 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro au intrat în insolvență, comparativ cu doar două companii de această dimensiune în perioada similară a anului trecut. Cele 19 firme concentrează active imobilizate de aproximativ 187 milioane de euro și datorii totale de peste 448 milioane de euro, în timp ce 884 de angajați sunt afectați direct de intrarea acestora în procedură.

În total, 66 de companii de impact, cu active imobilizate de peste 1 milion de euro, au intrat în insolvență în primele trei luni ale anului, față de 25 în aceeași perioadă din 2025, echivalentul unei creșteri de 164% într-un singur an.

„Vedem în primul trimestru din 2026 o mutare clară a presiunii economice către companiile cu greutate reală în economie. Nu mai vedem doar vulnerabilitate punctuală la businessuri mici. Presiunea economică a ajuns la companii cu masă critică – firme cu sute de angajați, zeci de milioane de euro în business și ecosisteme extinse de furnizori și creditori. Când astfel de companii intră în dificultate, efectul nu mai este izolat, ci se propagă în economie”, spune Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

La nivel general, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență în T1, în creștere cu 14,3% față de perioada similară a anului trecut. Doar în luna martie au fost înregistrate 738 de insolvențe, reprezentând aproximativ 40% din totalul trimestrului.

Potrivit CITR, agricultura este sectorul care a înregistrat cea mai abruptă deteriorare, rata normalizată a insolvențelor aproape dublându-se într-un singur an, pe fondul efectelor climatice severe din 2024, al costurilor ridicate de finanțare și al perturbărilor persistente din lanțurile globale de aprovizionare.

Cele mai multe insolvențe din categoria companiilor mari provin însă din industrie și producție. Opt dintre cele 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro activează în domenii precum panificație, agroalimentar, prelucrarea lemnului sau construcții metalice.

Analiza arată că presiunea asupra acestor sectoare vine din suprapunerea mai multor factori, de la costurile ridicate de producție și cererea externă în scădere până la condițiile de finanțare mai stricte și volatilitatea din lanțurile internaționale de aprovizionare. În paralel, încetinirea economiei germane afectează direct companiile locale integrate în lanțurile industriale europene.

Raportat la numărul de companii active, construcțiile devin sectorul cu cea mai mare vulnerabilitate, în timp ce sectorul IT și comunicații rămâne cel mai stabil, cu o rată de doar 4,3 insolvențe la 10.000 de firme active.

„În acest context, accesarea timpurie a instrumentelor de restructurare – concordat preventiv, restructurare extrajudiciară sau acorduri cu creditorii – devine esențială. Companiile care acționează în prima parte a anului 2026 au șanse semnificativ mai mari de redresare decât cele care amână decizia până când dificultatea devine structurală”, mai spune Paul-Dieter Cîrlănaru.