Șeful Forumului Economic Mondial dă cărțile pe față: Datoria globală a ajuns la niveluri atinse doar pe vremea Războaielor Napoleoniene și a devenit o bombă cu ceas pentru toată lumea

Borge Brende, președintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creștere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creștere, și care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflație cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situația datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.

El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie și să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situația de a declanșa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaționiste persistente și faptul că inteligența artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru țările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internațional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârșitul deceniului.

Fondul a evidențiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China și Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor și a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanțare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internațional și-a majorat ușor prognoza de creștere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaționiste și a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se așteaptă la o creștere globală de 3,2% în 2024, în creștere cu un modest 0,1 puncte procentuale față de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran și Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate și se poate scăpa ușor de sub control. Dacă Israelul și Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preț al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.