Securitatea alimentară devine una dintre cele mai mari probleme ale planetei, iar soluția este una care nu e văzută cu ochi buni. Specialiștii au spus care ar putea fi viitorul agriculturii

În contextul în care schimbările climatice sunt tot mai vizibile, căutarea soluțiilor pentru a asigura securitatea alimentară a devenit o prioritate. Astfel, deși ideea de organisme modificate genetic (OMG) poate stârni rețineri și îngrijorări, crearea de hibrizi care să ofere randamente mai mari și să reziste mai bine la noile condiții de mediu va fi viitorul, consideră Jean Ionescu, country leader, România și Republica Moldova la Corteva Agriscience, specialist în domeniul agricol cu peste 20 de ani experiență.

Executivul consideră că eficiența în lanțul alimentar este dependentă în viitor de biotehnologie și în următorii ani noile tehnici de ameliorare, care vor însemna inclusiv modificarea genetică a plantelor, vor cuceri și piața din Europa, trend început în SUA. „O plantă de porumb cu o genă din cactus e mai capabilă să lupte cu seceta decât cea de astăzi, nemodificată. Cu certitudine, astfel de plante vor reprezenta viitorul. Astăzi, ne uităm cu îngrijorare când auzim de organisme modificate genetic, dar, în realitate este vorba de o încrucișare între două organisme diferite care duce la îmbunătățirea caracteristicilor copilului, adică a hibridului.

Specific în România, fermierii își doresc biotehnologie, dar oamenii nu sunt foarte informați și nu știu ce se poate întâmpla dacă o folosești. În viitor, eficiența în lanțul alimentar este dependentă de biotehnologie”, a spus Jean Ionescu în cadrul emisiunii ZF Agropower, un proiect al ZF susținut de Banca Transilvania. El a adăugat că viitorul este al noilor tehnici de ameliorare, iar biotehnologia va fi cea care va cuceri la un moment dat și Europa. În prezent, introducerea pe piața Uniunii Europene a OMG-urilor sau chiar producția în statele membre este condiționată.

De exemplu, în UE se cultivă porumb modificat genetic – MON810 – în scopuri comerciale. Modificarea genetică a acestui produs este destinată să protejeze recolta împotriva unui dăunător – sfredelitorul european al porumbului – și a fost în 1998 autorizată. De asemenea, sunt autorizate în UE 58 de OMG-uri pentru utilizare alimentară și furajeră (porumb, bumbac, soia, rapiță, sfeclă de zahăr). Însă, UE le oferă statelor membre flexibilitate în a decide cu privire la cultivarea plantelor modificate genetic. „Nu se poate să ai o agricultură sustenabilă, adică să reduci pe bandă rulantă numărul de produse de protecție a plantelor, fără să vii cu altele mai rezistente sau mai tolerante la schimbările climatice. Cred că performanța agriculturii mondiale începe din SUA, iar Europa nu poate trăi singură. Asimilarea noilor tehnologii, CRISPR Cas (o tehnologie care schimbă rapid și specific genele din interiorul organismelor – n. red.), a noilor tehnici de ameliorare va deschide poarta pentru biotehnologii și plante mai competitive și mai capabile să-și asigure din sol o mare parte din macroelemente și microelemente”, a precizat Ionescu.

„Fondatorul Pioneer, în 1926, a adus agriculturii primul hibrid de porumb. Suntem o companie cu multă inovație și am câștigat piața mondială prin produse cu înaltă productivitate.“

*

Investiția noastră zilnică în cercetare și dezvoltare e de peste 5 milioane de dolari la nivel global. Ne concentrăm pe mai multe plante, dintre care cea mai importantă este porumbul, urmată de soia, floarea-soarelui și rapiță. Investiția noastră depășește anual 2 miliarde de dolari. Inclusiv în România, pe lângă stația de procesare de la Afumați, Corteva are și un laborator de R&D, dotat cu tehnologii la cel mai înalt nivel, care coordonează activitatea de cercetare din România, Bulgaria și Republica Moldova.

*

Pentru un hibrid de porumb de calitate, cu o productivitate ridicată, cheltuielile sunt undeva la 80-100 milioane de euro. Pentru o moleculă de protecție a plantelor care intră în piață, costurile totale sar de 320 de milioane de euro. Trebuie să dispui de resurse uriașe ca să aduci produse performante în ferme.

Corteva Agriscience este o companie tânără în România, născută în 2019, în urma unificării dintre Dow, DuPont și Pioneer. Aceasta are o gamă largă de hibrizi marca Pioneer și produse pentru protecția plantelor sub mărci înregistrate ale Corteva Agriscience și ale companiile afiliate. La nivel modial, compania cu capital american, activează în 170 de țări și este lider în multe segmente. Jean Ionescu a mai spus că bacteriile vor fi parte din agricultura viitorului. „Una dintre cele mai importante soluții cu care venim este produsul Utrisha N, prima bacterie fixată, microîncapsulată, care reușește să educe planta să-și asigure mai mult azot din atmosferă. În atmosferă, cantitatea de azot e între 76-78%, iar această bacterie crește capacitatea fotosintetică și de absorbție a azotului. Este o soluție care va revoluționa agricultura”, a explicat executivul. El a adăugat că acest produs a fost pus pe piața din Polonia și a fost folosit pentru peste 800.000 de hectare în primul an, pentru că aduce minimum 30 kg de azot substanță activă în sol, iar în condiții favorabile, poate ajunge la 70-80 kg. „Este următorul pas în agricultură, este intrarea în zona de fine-tuning. Bacteriile vor fi parte integrată din tehnologia fiecărei ferme. Anul viitor lansăm acest produs în România. Planul este să obținem omologare la sfârșitul anului”, a întărit Jean Ionescu. De asemenea, compania va aduce în România produsul Utrisha P, o bacterie care va demobiliza fosforul din sol, care este inactiv și inaccesibil plantelor de cultură. „Vom veni cu produse inovatoare, care vor deveni alegerea fermierilor în perioada următoare”, subliniază Ionescu, acesta fiind un mod de a consolida poziția de lider în piață. De anul trecut, Corteva a devenit lider global în soluții ecologice prin achiziția a două companii, una lider european, Symborg, și una lider în Statele Unite, Stoller. „Vom fi compania care dă tonul în agricultura ecologică. Vom veni cu o gamă nouă de produse în viitorul apropiat. Este foarte greu de spus sau de evaluat dacă ele vor înlocui în totalitate produsele de protecție a platelor din prezent, dar Corteva face tot posibilul și investește enorm în această direcție, pentru că așteptările noastre sunt ca până în 2030, 25% din produsele care se vor folosi la nivel mondial să fie biologice”, a menționat Jean Ionescu.   

„O plantă de porumb cu o genă din cactus e mai capabilă să lupte cu seceta decât cea de astăzi, nemodificată. Astfel de plante vor reprezenta viitorul.” – Jean Ionescu, country leader, România și Republica Moldova, Corteva Agriscience