Se pregătește dipariția dolarului american. Cum a început China să distrugă puterea dolarului și care sunt țările care se alătură

În timp ce președintele Franței, Emmanuel Macron, pregătea o vizită istorică în China, cu gândul de a-l convinge pe liderul chinez, Xi Jinping, să-și tempereze prietenia cu Putin, un colos francez, TotalEnergies, și o companie chinezească finalizau prima tranzacție cu gaze naturale lichefiate în yuani din istorie. Ce înseamnă aceasta?

Francezii au explicat că tranzacționarea în moneda chineză a fost cerută de cumpărător, compania chinezească China National Offshore Oil Company. Este un amănunt care arată două tendințe: pe de o parte, și premierul german Olaf Scholz a făcut un cadou Chinei anul trecut – o parte din portul de marfă Hamburg – înainte de a-l vizita pe Xi Jinping la el acasă, iar pe de alta acordul de vânzare de GNL în yuani înseamnă că francezii au acceptat înlocuirea dolarului, moneda folosită în mod normal în astfel de tranzacții, cu moneda Chinei.

Cu alte cuvinte, TotalEnergies participă la ceea ce a devenit cunoscut ca dedolarizare. Astfel, Franța se alătură Rusiei, Iranului, Indiei, Arabiei Saudite și altor economii mari emergente sau certate cu Occidentul care caută să reducă importanța dolarului în tranzacțiile internaționale, fie din motive ce țin de rivalitatea cu SUA și geopolitică, fie din nevoia de diversificare pentru reducerea dependenței de moneda americană. Dedolarizarea are sens mai ales în condițiile actuale, când prețurile ridicate ale petrolului și dolarul puternic devin un amestec nociv deoarece cele mai multe state cumpără țiței folosind dolari, un efort care creează inflație și crește costul vieții. În prezent, dedolarizarea are mai ales forma internaționalizării yuanului.  Iar viteza fenomenului crește.

Brazilia și China au încheiat un acord pentru a renunța la dolarul american în favoarea propriilor monede în tranzacțiile comerciale, scrie Modern Diplomacy. Acordul va permite Chinei, a doua economie ca mărime a lumii, și Braziliei, una dintre cele mai mari economii emergente, să efectueze tranzacții comerciale și financiare în mod direct, schimbând yuani cu reali – sau invers – în loc să își convertească mai întâi monedele în dolari americani. Agenția braziliană de promovare a comerțului și a investițiilor (ApexBrasil) a anunțat că noul aranjament este de așteptat să „reducă costurile, să promoveze și mai mult comerțul bilateral și să faciliteze investițiile”. Mutarea făcută s-ar justifica  și prin faptul că China este cel mai mare partener comercial al Braziliei, reprezentând mai mult de o cincime din totalul importurilor, Statele Unite fiind pe locul doi. China, cu apetitul ei uriaș pentru mâncare, este, de asemenea, cea mai mare piață de export a Braziliei, reprezentând mai mult de o treime din toate exporturile. China a depășit Statele Unite ca principal partener comercial al Braziliei în 2009. Astăzi, Brazilia este cel mai mare beneficiar al investițiilor chineze în America Latină, banii ducându-se în special pe dezvoltarea infrastructurii de transport de electricitate de înaltă tensiune și pe extracția petrolului.

Președintele brazilian, Luiz da Silva, care a depus jurământul în ianuarie, a decis să consolideze legăturile cu Beijingul după o perioadă de relații dificile sub predecesorul său, Jair Bolsonaro, care a folosit o retorică anti-China pentru a atrage alegători și poate pentru a-și cimenta prietenia cu fostul președinte american Donald Trump. De altfel, Bolsonaro este cunoscut și ca Trump de la Tropice. Recent, Indonezia a găzduit o întâlnire oficială a tuturor miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din ASEAN, Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei, unde s-a discutat despre reducerea dependenței de dolarul american, de euro, yen și lira sterlină în tranzacțiile financiare și trecerea la decontări în monedele locale. În cadrul ședinței s-au discutat eforturile de reducere a dependenței de principalele valute internaționale prin scheme de tranzacții în monedă locală (LCT). Aceasta este o extensie a schemei anterioare de decontare în monedă locală (LCS), care a început deja să fie implementată între membrii ASEAN. Aceasta înseamnă că un sistem de plăți digitale transfrontaliere ASEAN va fi extins și va permite statelor membre să utilizeze monedele locale pentru comerț internațional. Un acord privind o astfel de cooperare a fost stabilit între Indonezia, Malaysia, Singapore, Filipine și Thailanda în noiembrie 2022. În acest context, autoritatea de reglementare bancară din Indonezia a anunțat pe 27 martie că Banca Indoneziei se pregătește să introducă propriul sistem de plăți intern.

Președintele indonezian, Joko Widodo, a îndemnat administrațiile regionale să înceapă să folosească cardurile de credit emise de băncile locale și să înceteze treptat să mai folosească sistemele de plată străine. El a spus că Indonezia trebuie să se ferească de perturbările geopolitice, invocând sancțiunile care vizează sectorul financiar al Rusiei impuse de SUA, UE și aliații acestora pentru a o forța să-și retragă armata din Ucraina. Prin urmare, îndepărtarea de sistemele de plată occidentale este necesară pentru a proteja tranzacțiile de „posibile repercusiuni geopolitice”, a spus Widodo. Dintre națiunile ASEAN, doar Singapore a impus sancțiuni Rusiei, în timp ce toate celelalte națiuni continuă să facă comerț cu țara care a atacat Ucraina. China, aflată în plină ofensivă pentru extinderea influenței comerciale și politice, ceea ce nu poate face decât atacând supremația SUA, insistă acolo unde influența americană  este vulnerabilă. Irakul pare că alege yuanul ca monedă pentru plata importurilor din China. Banca centrală irakiană a anunțat în februarie că intenționează să permită ca mărfurile aduse din China să fie decontate în moneda chineză, potrivit Reuters. Ar fi o premieră, deoarece până acum importurile din China erau plătite cu dolari. Arabia Saudită,  cel mai mare exportator de petrol din lume și cel mai puternic stat din Orientul Mijlociu, a decis să adere ca partener de dialog la Organizația de Cooperare Shanghai (SCO) condusă de China. SCO este o alianță politică, de securitate și comercială creată în 2001 pentru a contracara influența occidentală. Printre membrii săi se numără China, Rusia, India, Pakistan și patru țări din Asia Centrală. Mai mult, China și Arabia Saudită au semnat acorduri majore pentru petrol. Printr-unul,  gigantul petrolier de stat Saudi Aramco va prelua o participație în valoare de 3,6 miliarde de dolari la Rongsheng Petrochemical pentru a-și spori prezența în China. De asemenea, cele două țări au convenit să construiască o rafinărie integrată și un complex petrochimic în nord-estul Chinei. „Arabia Saudită pare să se întoarcă spre Beijing și să se îndepărteze de Occident”, apreciază Jason Tuvey, economistul-șef adjunct al piețelor emergente Capital Economics. „Această manevră a alimentat discuții că saudiții ar accepta și yuanul pentru vânzările sale de petrol către China, așa-numitul petroyuan.” Însă avansul petroyuanului cel mai probabil se va împotmoli în nisipurile statelor din Golf, deoarece nu este în interesul acestora să-și schimbe avuția pe bani chinezești. 

Când președintele Chinei, Xi Jinping, s-a întâlnit cu regele Arabiei Saudite în decembrie anul trecut, s-a vorbit mult despre relațiile tot mai apropiate în toate domeniile dintre cele două națiuni, dar nu s-a spus nimic despre ideea intens vehiculată ca saudiții să-și vândă petrolul în yuani. Dar de ce ar face-o? Dolarul este convertibil fără restricții, yuanul nu este, amintește Bloomberg. Apoi dolarul este lichid, yuanul nu. Cu dolari se pot face achiziții și tranzacții oriunde, cu yuani, doar din China. Însă libertatea pe care o oferă dolarul poate fi îngrădită de SUA. Unul dintre scopurile dedolarizării este tocmai ieșirea din spațiul financiar supravegheat de Washington. Propaganda chineză spune că tot mai multe economii încearcă să înlocuiască sistemul SWIFT, creat de băncile americane și europene pentru a face transferurile de bani cât mai sigure posibil,  cu servicii mai echitabile și mai ieftine pentru a evita constrângerea monetară din partea SUA, sancțiunile ample impuse de SUA asupra Rusiei arătând clar cum Washingtonul poate transforma dolarul în armă. Rezerva Federală americană a aplicat o politică monetară ultralaxă agresivă după izbucnirea pandemiei de COVID-19 în 2020.  Profitând de hegemonia dolarului, SUA au inundat lumea cu măsuri masive de stimulare și apoi au recurs la cea mai rapidă înăsprire a politicii monetare din ultimele decenii pentru a stopa inflația ridicată, tulburând grav piețele financiare mondiale. Drept urmare, multe economii în curs de dezvoltare care exportă materii prime și se împrumută în dolari se confruntă cu pericole create de dolarul puternic, inclusiv inflație, deprecierea monedei locale și ieșiri de capital. În schimb, cursul de schimb al yuanului este mult mai stabil, menținându-se la aproximativ 7 unități pentru un dolar, în ciuda înăspririi politicii monetare mai rapide din SUA, și asigurând costuri mai mici pentru țările care au nevoie să se împrumute. Această nevoie transformă China în creditor internațional, sau mai degrabă o forțează să accepte această transformare deoarece țările cu probleme de finanțare sunt adesea clienți ai inițiativei sale Belt and Road, de expansiune a influenței economice și comerciale a Beijingului prin construirea de infrastructură. Până acum, singura cucerire notabilă a yuanului este Rusia. Moneda chinezească a înlocuit dolarul drept cea mai tranzacționată valută acolo.