Se caută un proiect de țară

Șeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, crede în schimb că proiectul este “prea mic” ca să fie un proiect de țară și că ar trebui ca obiectivul național să fie ca România să devină a șaptea forță economică din UE (proiectul pe care îl vehiculase el pe când era prim-ministru). Tăriceanu neglijează însă că aderarea la zona euro nu doar că nu e un proiect mic, ci implică eforturi uriașe de convergență reală cu zona euro, fără a pierde în același timp convergența nominală, așa cum s-a întâmplat în guvernarea Tăriceanu, când “duduiala” economiei care creștea cu peste 7% s-a realizat pe seama unui deficit structural de peste 8% și a unui deficit de cont curent de aproape 14%, pentru care România a plătit apoi scump, cu una din cele mai drastice ajustări fiscale din Europa.

După economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui să crească timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52% din media europeană, cât avea anul trecut, la 60% din media UE, cât avea Letonia, unul dintre cele mai sărace țări intrate în zona euro (la 1 ianuarie 2014). O analiză recentă a BNR arată, de asemenea, că un indicator relevant pentru convergența reală, productivitatea muncii, ne situează nu numai în urma UE15 (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE15), ci și a celor 9 state din Est membre ale UE (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE9).