Ce scrie presa britanică despre exodul românilor: La 11 ani după aderarea la Uniunea Europeană, o treime dintre români sunt în pragul sărăciei, în timp ce jumătate dintre copiii țării se d

Românii reprezintă a doua cea mai mare minoritate din Marea Britanie, după polonezi. Peste 400.000 de români locuiesc în Marea Britanie, mai mult decât dublu față de acum cinci ani, când restricțiile cu privire piața muncii din Marea Britanie au fost eliminate, potrivit The Guardian.

În ciuda acestor cifre, românii nu sunt acolo pentru a cuceri Marea Britanie, ci pleacă masiv din propria țară, fugind oriunde se găsește o oportunitate.

În Italia și Spania, fiind țări latine cu o limbă similiară, românii au fost cea mai mare minoritate pentru o lungă perioadă de timp.

Potrivit datelor ONU, 3,6 milioane de români trăiesc peste hotare în comparație cu cei 30 de milioane care au rămas în țară (printre țările din UE, România are a patra cea mai mare diaspora, după Marea Britanie, Polonia și Germania).

Se așteaptă ca România să piardă 15% din populație până în 2050. Rata anuală de creștere a diasporei românilor este printre cele mai ridicate din lume.

De ce pleacă românii? Deși țara s-a alăturat Uniunii Europene, ceea ce ar fi trebuit să aducă prosperitate și o calitate mai bună a vieții, la 11 ani după aderare românii încă fug de sărăcie.

Potrivit Eurostat, mai mult de o treime dintre români sunt în pragul sărăciei și al excluziunii sociale și jumătate dintre copiii țării sunt săraci.

Peste 225.000 de copii se duc la somn flămânzi, potrivit fundației de caritate World Vision Romania. Situația este disperată în zonele rurale.

Când românii sunt întrebați de ce au plecat de acasă, cel mai comun răspuns este că vor să le ofere copiilor vieți mai bune.

Părinții fac sacrificiul cu mari costuri. Un studiu recent arată că femeile românce care lucrează pe post de „îngrijitoare” pentru bătrâni sau bătrâne din vestul europei sunt profund afectate de depresie.

Oamenii nu pot furniza mâncare pentru copiii lor și rămân săraci chiar dacă muncesc.

Aproape o treime din români sunt angajați pe salariul minim pe economie, iar o cincime lucrează pe contracte precare, care oferă sub salariul minim.

După prăbușirea comunismului în 1989, România a început să atragă investitorii străini către o forță de muncă ieftină, către acces la resursele naturale ale țării și către un sistem lejer de taxe.

Acest model a fost afectat de majoritatea țărilor ex-comuniste, însă în România acesta nu s-a schimbat prea mult în ultimii 29 de ani.

The Guardian scrie că țara fost condusă greșit sub diferite forțe politice și că acest lucru este evident. Banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană nu au fost absorbiți și pentru mulți reprezintă doar o noțiune teoretică.

Educația și sistemul de sănătate, împreună cu alte segmente din sectorul public, sunt lăsate să putrezească, scrie publicația britanică, care consideră că fără acestea, viața în România a devenit o formă de violență pentru cei mai vulnerabili, care nu își pot trimite copiii la școală pentru că nu își permit, nu se pot duce la spital pentru că trebuie să plătească pentru propriile bandaje și nu își pot încălzi casa. Acestea nu sunt cazuri unice în România, ci mai degrabă o situație „normală”.