Scoția și separatismul, ca simptom de epidemie geopolitică

ANDREAS UTERMANN, DIRECTOR DE INVESTIȚII LA ALLIANZ GLOBAL INVESTORS, consideră că mișcările de independență s-ar putea extinde ca focul în Europa, unde vocile care susțin autonomia sau independența se fac auzite peste tot, din Spania, Franța, Belgia sau Italia și până în Bosnia și Herțegovina, Cipru, România, Republica Moldova sau Georgia, fără să mai vorbim de estul Ucrainei, actuala zonă fierbinte a continentului.

Marea Britanie a fost centrul gravitațional al sistemului internațional de la sfârșitul războaielor napoleoniene și până la Al Doilea Război Mondial. Structura imperială construită de britanici a configurat nu doar sistemul internațional, dar și ordinea politică a unor state diverse, din Statele Unite și până în India. Regatul Unit a creat și a condus revoluția industrială și în multe privințe a reprezentat un pivot al istoriei mondiale. Faptul că această uniune ar putea fi dizolvată este șocant și dezvăluie informații importante despre direcția către care se îndreaptă lumea, explică analistul politic George Friedman.

Jeremy Warner, editor la publicația The Daily Telegraph, spune că ceea ce se întâmplă în Scoția aparent este de mică amploare, având în vedere că economia regiunii are o contribuție de sub 10% la PIB-ul britanic. Istoria este însă plină de evenimente aparent neimportante care au declanșat evenimente de un impact mult mai mare, unele cu consecințe geopolitice și economice catastrofale. Un astfel de exemplu este Primul Război Mondial, de la a cărui izbucnire s-au împlinit 100 de ani, declanșat de asasinarea la Sarajevo, la 28 iunie 1914, a arhiducelui Franz Ferdinand și a soției sale Sophie.

Alte evenimente inițial minore au avut efecte pozitive majore, prin intermediul perestroikăi și glasnostului, un exemplu fiind greva de la șantierul naval Gdansk din Polonia, care a culminat cu căderea zidului Berlinului și reconfigurarea geopolitică a celei mai mari părți a estului Europei.

Pentru britanici, divizarea națiunii ar fi în mod evident un eveniment de mare amploare. Indiferent de rezultatul referendumului, acesta pare destinat să modifice pentru totdeauna natura uniunii, iar rămânerea Scoției în Marea Britanie va fi aproape la fel de dificilă, din punctul de vedere al implicațiilor constituționale, ca și separarea completă.
Pentru a convinge scoțienii să rămână în uniune, liderii principalelor partide din Marea Britanie, conservator, laburist și liber-democrat, David Cameron, Ed Miliband și Nick Clegg, au promis alocarea mai echitabilă a resurselor și menținerea sistemului de finanțare Barnett prin care sunt distribuite fondurile publice la nivelul Regatului Unit. În opinia lor, formula Better Together (Mai Bine Împreună) este o viziune care poate fi îmbrățișată de Scoția.

Pe de altă parte, Lordul Barnett, care a creat sistemul de finanțare în 1978, pe vremea când era șeful trezoreriei britanice, a afirmat într-un interviu pentru BBC Radio că acest sistem este ”incorect„ și a reiterat apelul să fie eliminat.

Angajamentul celor trei lideri politici a apărut pe prima pagină a publicației Daily Record. Susținătorii independenței, în frunte cu prim-ministrul Scoției, Alex Salmond, consideră că planul, anunțat abia sfârșitul campaniei, este o insultă la adresa inteligenței alegătorilor.

Planul promite prerogative extinse pentru Parlamentul din Scoția și recunoaște că uniunea există pentru a asigura oportunități și securitate pentru toți, prin distribuția echitabilă a resurselor. O altă prevedere este faptul că ultimul cuvânt în finanțarea sistemului național de sănătate va reveni guvernului scoțian.

ERSPECTIVELE ECONOMICE ALE UNEI SCOȚII INDEPENDENTE
Să ne imaginăm o țară cu populația statului american Colorado, cu suprafața Cehiei și cu o industrie financiară de 10 ori mai mare decât restul economiei, care este dominată de petrol, alcool și turism, avertizează președintele companiei de consultanță Stratfor, George Friedman. Așa ar porni Scoția ca stat independent.

Discuțiile despre împărțirea activelor și a datoriilor și asigurarea stabilității sectorului bancar ar putea schimba toate aceste lucruri. În același timp, companii ca Royal Bank of Scotland au avertizat deja că își vor transfera operațiunile centrale din regiune.

Analiștii, companiile și politicienii iau în serios posibilitatea separării Scoției și există dezacorduri privind performanțele economice ale noii națiuni, unii prezicând austeritate bugetară și prețuri mai mari, în timp ce alții consideră că un plan de a reduce taxele pentru companii ar ajuta la atragerea unor noi afaceri.

”Pe termen scurt, standardul de viață ar scădea, existând un impact economic uriaș din cauza incertitudinilor. Pe termen lung, în lume există numeroase țări de dimensiunea Scoției care sunt bogate și prospere, dar depinde de cât de buni vor fi oficialii aleși„, a arătat Rob Wood, economist la Berenberg Bank în Londra și fost oficial al Băncii Angliei.

Economia Scoției este de circa 130 de miliarde de lire sterline (211 miliarde de dolari), sau de 150 de miliarde de lire dacă este inclusă și contribuția activităților din Marea Nordului. PIB-ul este echivalent cu cel al Qatarului sau al Greciei.

Între principalele probleme cu care s-ar confrunta premierul Alex Salmond va fi finanțarea statului și anume să atragă creditorii fără să beneficieze de reputația Marii Britanii, care nu a intrat vreodată în default, de-a lungul secolelor.
Oficialii de ambele părți ale graniței nou formate își vor disputa dreptul de proprietate asupra petrolului și gazelor din Marea Nordului, dar Scoția mai are și whisky, cu exporturi anuale de circa 4,3 miliarde de lire, și turism, vizitatorii cheltuind anul trecut în regiune 4,6 miliarde de lire.