Școala de business de pe vasul de croazieră

Royal Caribbean Cruises recrutează în permanență români pentru departamentul restaurant assistant waiter. Cerințe: vârsta minimă – 21 de ani, limba engleză la nivel conversațional; constituie avantaje cunoașterea unei alte limbi europene, experiență anterioară în postul solicitat, experiența pe vase de croazieră; contracte între 6 și 8 luni cu posibilitatea de reînnoire; mesele, serviciile medicale și cazarea sunt asigurate la bord; veniturile pentru posturile de entry level mess attendant și room service attendant pot fi între 700 și 1.400 de dolari, iar veniturile pentru un assitant waiter pot fi între 1.800 și 2.500 de dolari“.

Așa sună anunțul pentru unul dintre sutele de posturi de ajutor de ospătar lansate de cea mai mare companie de croazieră la nivel mondial, Caribbean Cruises Ltd., companie cu sediul central în Miami, cu o cifră de afaceri de 8,07 miliarde de dolari în 2014 și cu 64.000 de angajați (potrivit marketwatch). Pe piața locală, americanii recrutează câteva sute de angajați anual, fiind atrași de români pentru „spiritul de inițiativă, pentru dorința de a promova, pentru capabilitate și adaptabilitate, dar și pentru talentul de a învăța limbi străine“, după cum spune Carmen Sasz, proprietara agenției de recrutare Job Selection, una dintre cele circa cinci firme ce activează pe piața recrutărilor pentru vase de croazieră.

Numai anul acestea companiile de profil caută 3.000 de români pentru joburi pe vasele de croazieră. Alături de Caribbean, cererea mare vine și din partea Carnival Cruise Line, dar și a companiilor de croazieră de pe râurile din Europa, iar numărul angajaților români care decid să plece se află pe un trend ascendent, potrivit informațiilor deținute de compania de consultanță în HoReCa Star Chefs. Cei mai mulți români au plecat să lucreze pe vasele de croazieră în două etape: 20.000 în intervalul 1995-2000 și 40.000 în intervalul 2000–2010. Din 2010, plecările s-au menținut la un ritm constant de 1.000 de români pe an.

Dacă ar fi să facem un calcul pe baza unui venit minim de 700 de dolari, vom vedea că miile de români plecați pe vasele de croazieră au câștigat venituri de 45-50 de milioane de dolari. 700 de dolari este însă salariul minim – de cele mai multe ori, suma câștigată de lucrătorii de pe vasele de croazieră este mai mare, iar pentru posturile de management poate să ajungă și la 10.000 de dolari lunar.

Istoria meseriei de vaporean în România începe cu un anunț precum cel de mai sus, publicat întotdeauna într-un ziar, nu în mediul online, după cum povestește Carmen Sasz. Antreprenoarea a pus bazele firmei de recrutare de personal navigant în Brașov, mai întâi printr-o colaborare cu compania americană Royal Caribbean (ca subagent al unei agenții de recrutare), iar, din 1995, ca serviciu direct pentru companiile de croazieră. „Nu se știa de vasele de croazieră la vremea respectivă decât în partea de vest a țării, în Oradea, Timișoara, datorită agențiilor din Ungaria, care recrutau de mai mult timp“, își amintește antreprenoarea.

De profesie inginer, dar fără dorința de a-și construi o carieră în industrie în anii ‘90, a deschis agenția de recrutare. Își amintește că la primul interviu organizat au venit 37 de persoane, din care 20 au fost selectate, iar numărul celor care s-au și îmbarcat a scăzut la 17. „Nu a fost ușor în primă fază. Oamenii nu aveau încredere că aceste locuri de muncă sunt reale din cauza faptului că la vremea respectivă informația era foarte puțină. Primii oameni care au plecat, făcând față la cerințele de acolo, au adus un feedback pozitiv în România, care a fost receptat de familii și de prieteni și care a popularizat domeniul.“ În scurt timp, veniturile câștigate de primii vaporeni au impulsionat, dar au și impresionat piața. „Din punct de vedere financiar, la vremea respectivă, a lucra la bord șase luni de zile ca ajutor de ospătar însemna un minim de 16.000 de dolari venituri economisite, iar la vremea respectivă o garsonieră costa 5.000 de dolari, adică un tânăr la 24-25 de ani putea să își ia două-trei garsoniere, iar impactul era senzațional în ceea ce privește veniturile corelat cu valoarea acestora pe piața imobiliară.“

Laurențiu Mâță-Tănase a observat că pe piața locală există o tendință ca foștii angajați ai vaselor de croazieră să se întoarcă în țară pentru a-și construi afaceri sau pentru a ocupa poziții de management, mai ales în industria HoReCa. „Pe foarte mulți foști angajați de pe vasele de croazieră îi regăsim astăzi în marile hoteluri sau în cele mai bune restaurante din România. Există si exemple de foști «colegi» care între timp au devenit antreprenori și și-au deschis restaurante, pensiuni sau hoteluri. În fiecare dintre aceste locuri o să regăsiți, într-o oarecare măsură, calitatea serviciilor de la bordul vaselor de croazieră“, spune Laurențiu Mâță-Tănase. De fapt, el însuși se află pe lista foștilor vaporeni deveniți antreprenori.
 

Citiți mai multe în ediția tipărită a Business Magazin, începând cu 29 iunie.